Din martie 2019 până astăzi, locuitorii satului Ciulucani, raionul Telenești au plantat aproximativ 2 700 de copaci. În jurul lacului „La Cucoara”, din sat, au fost plantați plopi simona, care nu fac puf și care cresc suficient de repede pentru a crea o fâșie forestieră în jurul lacului.
Vara aceasta, nivelul apei a scăzut de la un metru jumătate la doar jumătate de metru. „Cu 40 de ani în urmă, iazul era plin”, povestește unul dintre locuitorii satului. Mulți plopi s-au uscat din cauza secetei, chiar dacă primăria satului i-a udat de câteva ori. Alții au avut puterea să crească din nou, de la rădăcină, iar alții s-au ținut verzi chiar și sub bătaia razelor arzătoare ale soarelui.
Lacul se hrănește dintr-un afluent al râului Ciulucului Mic. Toți acești copaci au fost plantați în cadrul proiectului Active Ciuluc, care își propune să reabiliteze râurile Ciulucul Mare, Ciulucul Mijlociu și Ciulucul Mic. De asemenea, proiectul are scopul să-i ajute pe oameni să facă pași practici pentru a rezolva problemele râurilor.
„Problemele principale sunt lipsa de apă, poluarea apei și lipsa unei fâșii forestiere. Dar acestea sunt interconectate”, explică Gabriela Isac, coordonatoarea proiectului. În acest timp, de când au fost plantați copacii, nu putem să vorbim deocamdată de rezultate. Însă specialiștii sunt siguri că plantarea copacilor este soluția care vine să rezolve problemele indicate mai sus.
Elena Culighin, manager de program din Cadrul Centrului Național de Mediu, explică cum copacii îmbunătățesc situația ecologică a unui râu. În primul rând, copacii previn spălarea malurilor. „Copacii au rădăcini rezistente care țin pământul pe loc și nu-l lasă să se scurgă atunci când sunt ploi abundente sau are loc topirea zăpezilor”, explică specialista. Fâșia forestieră are și scopul să prevină înnămolirea râului.
Pe lângă asta, copacii mențin umiditatea în sol, atunci când avem perioade secetoase. „Dar pot fi nu doar arbori, ci și arbuști sau chiar niște iarbă. Apa din sol nu se evaporă atât de ușor. Apoi, mai este fenomenul de rouă. Vara când nopțile sunt reci, iar zilele sunt calde, se depune roua. Respectiv, asta constituie o sursă suplimentară de umiditate”.
Printre beneficiile copacilor pentru râuri se numără reducerea poluării.
Poluarea din agricultură poate afecta negativ viața acvatică, inclusiv peștii și insectele, precum și poate determina creșterea algelor. Pădurile pot opri poluanții care ajung în râurile din apropiere prin crearea unei bariere sau prin interceptare. De fapt, s-a constatat că pădurile au parte de o retenție aproape completă a pesticidelor, împiedicând intrarea poluării dăunătoare în apă, potrivit woodlandtrust.org.uk.
Eficiența fâșiei forestiere în reducerea poluanților din agricultură:
amoniacul 50-90%
consumul biochimic de oxigen 50-100%
organismele din fecale 50-100%
nitrat 50-90%
pesticide 60-100%
fosfat 70-100%
sedimente 50-100%
Previne eroziunea solului
Deși în Moldova încă nu avem exemple practice care să demonstreze cât de eficientă este plantarea copacilor pentru îmbunătățirea stării, râurilor, există astfel de cazuri la nivel internațional.
De exemplu malurile Fluviului Galben din China sunt deosebit de erodate, având pereți verticali de până la 3-8 m înălțime. Plantarea vegetației pentru protecția malurilor s-a dovedit a fi o măsură eficientă în stoparea degradări.
Peste un an de la plantare, copacii au crescut, ajungând la 1,73 m. După 3 ani, au fost prelevate probe din sol. S-a stabilit atunci că salinitatea solului a scăzut cu 57,9% acolo unde au fost plantați copaci și arbuști. Prin urmare, s-a ajuns la concluzia că plantarea arborilor ar putea împiedica salinizarea solurilor și ar putea proteja malurile râurilor de degradare, potrivit unui studiu de pe researchgate.net
Umbra copacilor peste râuri
De asemenea, umbra copacilor deasupra râurilor contribuie la prevenirea încălzirii apei cu 1 grad Celsius în timpul mijlocului verii.
În 2010, orașul Medford din Oregon, SUA, avea o problemă cunoscută multor orașe din zonă: tratarea apelor uzate fără a afecta peștii.
Stația de epurare a orașului deversa în mediu, pe an, 643 de mii de tone de apă caldă în râul Rogue. Și iată provocarea: râul rece Rogue și așa se încălzește, însă apa care ajunge de la stație putea să o încălzească cu încă 0,18 grade Celsius.
Iar Agenția pentru Protecția Mediului are niște reguli pentru ca peștii să aibă parte de apă rece.
Așadar, în loc să cheltuiască milioane de dolari pe mașinării scumpe care să răcească apa la standardele cerute de către specialiști, orașul Medford a încercat ceva mult mai simplu: plantarea copacilor.
Scopul pe care și l-au propus: de la 16 km până la 24 km de vegetație de-a lungul râului Rogue.
Medford este situat pe râul Rogue și este renumit pentru somon și păstrăv. „Schimbările minore de temperatură în râu pot avea un efect dramatic asupra populațiilor de pești”, a spus Eugene Weir, manager de proiect la The Freshwater Trust. „Orașul trebuia să facă ceva”.
Așa că, orașul a găsit o soluție: ar putea plăti, în schimb, proprietarii de terenuri pentru a planta copaci de-a lungul întinderii râului, pentru a umbri râul și a menține apa rece.
De la lansarea proiectului, partenerii au plantat vegetație nativă precum pinul galben, plopul din California, arțarul din Oregon, frasinul din Oregon și arinul alb. Dincolo de blocarea energiei solare, aceste eforturi de restaurare riverană contribuie la reducerea fosforului din râu cu 16,7 kg/an, azotul cu 111 kg/an și sedimentele cu 38 tone/an.
Enlarge
Aceste tipuri de proiecte de restaurare necesită planificare pe scară largă și întreținere pe termen lung, ceea ce creează oportunități de muncă. De fapt, un studiu realizat pe o zonă de cinci regiuni din sud-vestul Oregonului a arătat că investițiile totale în 2 350 de proiecte de restaurare au sprijinit 727 – 1 018 locuri de muncă. Același studiu a constatat că o investiție de 64,3 milioane de dolari în lucrări de restaurare a generat o producție economică estimată de 113,7 USD – 141,1 milioane USD, din care 80 la sută rămâne în zona locală.
Dar proiectele de infrastructură naturală nu sunt lipsite de provocări.
Una dintre provocări este întreținerea regulată la scară largă. Asta înseamnă că trebuie să aibă loc întreținerea plantelor native, fără să fie depășite de către plantele non-native sau de buruienile viguroase, scrie thefreshwatertrust.org și oencoline.org
Totuși, riscurile nu se rezumă la cele menționate de specialiștii din SUA. Gabriela Isac, coordonatoarea proiectului „ActiveCiuluc” spune că, în Republica Moldova, unul dintre riscurile principale este factorul uman.
„Oamenii parcă înțeleg că este nevoie de copaci, dar totuși, când faci o plantație, este un pericol mare să fie distrusă. Cumva, oamenii nu reușesc să facă această conexiune că iată aici s-a plantat o fâșie și trebuie protejată că aici va fi apă pentru animalele lor”.
Gradul de împădurire a Republicii Moldova, în 2019, constituia 11,3%.
