Afacere de succes. Cum își câștigă independența persoanele cu dizabilități din satul Cocieri

Faima legumelor cultivate în cele trei locuințe protejate din satul Cocieri s-a răspândit în întreaga comună. Unii cumpără câte 2-3 kg, pentru câteva zile, iar alții chiar și câte 30-40 kg de roșii și castraveți. Cei mai bucuroși de vânzarea roadei sunt agricultorii începători – cei 12 beneficiari actuali ai locuințelor protejate. Aceștia au părăsit Centrul de plasament temporar pentru persoane (adulte) cu dizabilități din comuna Cocieri și s-au mutat „la casa lor”, așa cum le place să spună.

Deocamdată doar două gospodării sunt locuite, câte șase persoane în fiecare casă. Alți beneficiari se vor muta în cea de-a treia locuință protejată în această toamnă.

Persoanele cu dizabilități, o resursă importantă pentru comunitate

„Nouă ne place aici. Ne-am deprins”, ne asigură în unison Tatiana, Elena și Dina. Sunt trei femei care și-au petrecut cea mai mare parte din viață în centre de plasament pentru persoane cu dizabilități. De mai bine de un an, însă, se simt libere și independente.

Încadrarea lor într-o comunitate obișnuită și șansa de a trăi o viață cât se poate de normală face parte din reformarea sistemului de protecție socială a persoanelor cu dizabilități din Republica Moldova. În țara noastră este nevoie să vorbim cât mai mult despre drepturile acestor oameni, iar persoanele cu dizabilități trebuie promovate ca o resursă importantă pentru comunități.

Acest scop și l-a propus și Asociația Obștească „Social Asist” din raionul Dubăsari, care, în parteneriat cu Centrul de plasament temporar pentru persoane (adulte) cu dizabilități din comuna Cocieri și Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei din raion, a făcut posibil ca mai mulți rezidenți ai centrului să se mute cu traiul în comunitate.

Astfel, Centrul de plasament temporar a cumpărat în Cocieri trei gospodării, situate la o distanță mică una de cealaltă, iar Asociația Obștească a asigurat transferul și adaptarea persoanelor cu dizabilități la noua viață.

Culesul roadei

Pentru implementarea proiectului cu tot ce presupune acesta: organizarea seminarelor de informare, instruirea lucrătorilor sociali, procurarea bunurilor și lucrurilor personale pentru beneficiarii locuințelor protejate și altele, AO „Social Asist” a beneficiat de un grant în valoare de peste 40 000 Euro oferit de Uniunea Europeană prin intermediul fundației Soros-Moldova.

O parte din acești bani au fost investiți în crearea unei afaceri care să le ofere locuitorilor celor trei gospodării independență financiară și să le dezvolte abilitățile de antreprenoriat social.

Astfel, în curtea fiecărei locuințe protejate a fost amenajată câte o seră cu suprafața de aproximativ 60m2 în care cresc roșii și castraveți. Un agronom s-a ocupat de instruirea beneficiarilor și a lucrătorilor sociali în tot ceea ce înseamnă îngrijirea unei sere, de la cultivarea solului până la culegerea și vinderea roadei.

Una dintre lucrătoarele sociale, Elena Zaețeva, povestește că la prima oră a zilei beneficiarii udă sera. „De obicei, asta face cine are timp. Unii dintre ei se trezesc dimineață și merg la muncă. Astfel, cine rămâne acasă se ocupă mai mult de roadă”, povestește Elena.

„S-au descurcat de minune”

Serele sunt extrem de îngriite, iar roada – bogată. Din primăvară până acum, beneficiarii au reușit să vândă peste o tonă de roșii si castraveți. Asistentele sociale povestesc că primesc o mulțime de apeluri de la săteni, dar și de la agenții economici cu care au stabilit colaborări. „La toți le place, toți vor să mai cumpere”, spun acestea. „Cei care cumpără mai mult de 5 kg primesc o torbă eco în dar”, menționează Eugeniu Botnari, directorul de proiect.

„Unul dintre scopurile acestui proiect este formarea abilităților de antreprenoriat social pentru beneficiari. Ne-am gândit că o mică afacere în domeniul agricol este o idee bună. La început, atât beneficiarii, cât și lucrătorii sociali își făceau griji că nu se vor descurca sau nu vor reuși să se ocupe de sere, dar s-au descurcat de minune și totul decurge foarte bine”, explică Eugeniu.

Pe lângă faptul că se ocupă de seră, beneficiarii sunt responsabili și de celelalte griji gospodărești. De când s-au mutat în locuința protejată, au învățat să-și împartă sarcinile și să se descurce singuri, cât de mult pot. Cele două asistente sociale le sunt mereu alături, gata să-i ajute. „Dar ei se descurcă foarte bine singuri. Gătesc, spală, fac curat”, spun asistentele sociale.

Beneficiarii învață management financiar

În timp ce Dina amestecă în borșul care fierbe pe aragaz, Elena scoate rufele din mașina de spălat. Tatiana o ajută să le întindă la uscat, pe sfoara din ogradă.

Când au timp liber, femeile împletesc sau cos. Elena ne arată goblenul la care lucrează acum. „E nevoie de răbdare. Când obosesc, fac o pauză. Apoi o iau de la capăt”, mărturisește femeia.

Dina ne arată un covoraș pe care l-a împletit și de care este foarte mândră, iar Tatiana ne întreabă dacă nu avem cumva niște ață. Ar vrea să coase ceva la mașina de cusut, pe care a primit-o tot în cadrul proiectului. Fiecare dintre cei 12 beneficiari a primit câte 400 de Euro pe care i-a cheltuit așa cum și-a dorit. „Noi i-am întrebat ce ar vrea să-și cumpere, de ce au nevoie și fiecare a ales. Cineva a vrut o mașină de cusut, altcineva și-a dorit multe haine. Noi i-am însoțit la cumpărături, iar ei au ales singuri ce și-au dorit”, precizează directorul proiectului.
De altfel, printre scopurile proiectului se numără și conștientizarea de către beneficiari a valorii banilor și gestionarea resurselor financiare.

Cum i-au primit sătenii pe beneficiari în comunitatea lor

Eugeniu Botnari mai spune că atunci când beneficiarii s-au mutat în prima locuință protejată din Cocieri, localnicii au fost destul de sceptici. În scurt timp, însă, au înțeles importanța unui asemenea serviciu social, i-au cunoscut pe beneficiari și s-au împrietenit. „Noi am organizat întâlniri cu membrii comunității, le-am vorbit despre avantajele dezinstituționalizării și despre rolul important pe care persoanele cu dizabilități îl pot avea în societate. În cele din urmă sătenii i-au primit cu brațele deschise. Băieții cazați în prima locuință protejată pe care am creat-o sunt foarte apreciați și iubiți în comunitate. Ei au reușit să se integreze într-un mod remarcabil”, menționează Eugeniu.

https://www.facebook.com/moldova.org/posts/3561267003893017

În activitățile din cadrul acestui proiect s-au implicat și elevii Liceului Teoretic „Vlad Ioviță” din satul Cocieri. Pentru că majoritatea beneficiarilor locuințelor protejate nu au mers niciodată la școală, liceenii i-au invitat în lumea lor. Astfel foștii rezidenți din centrul de plasament au înțeles cum este să participi la lecții, să ai profesori, să stai în bancă, să aștepți recreația și să-ți faci prieteni noi.
La rândul lor, beneficiarii locuințelor protejate i-au invitat pe copii în casele lor. Astfel, elevii au aflat ce înseamnă o locuință protejată, care sunt avantajele dezinstituționalizării, cum pot contribui persoanele cu dizabilități în viața socială a comunității lor și, mai ales, cât de importantă este empatia și toleranța în raport cu ele.

Foarte curând și ce de-a treia locuință protejată își va primi locatarii. Iar actualii beneficiari abia așteaptă să-și cunoască noii vecini. Locuitorii din casele protejate se vizitează între ei, sărbătoresc zilele de naștere, iar vara trecută au fost și la mare împreună. Sunt ca o familie mare și unită.

Acest articol este publicat în cadrul proiectului „Servicii sociale mai bune printr-un parteneriat durabil dintre societatea civilă și guvern”. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană, co-finanțat și implementat de Fundația Soros-Moldova în parteneriat cu Asociația Keystone Moldova, Alianța ONG-urilor active în domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei și Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități din Republica Moldova.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.