În întreaga lume, cooperativele întrunesc aproximativ 800 de milioane de membri în peste 100 de țări și oferă 100 de milioane de locuri de muncă. Spectrul acestora acoperă multe domenii, de la finanțe și locuințe, până la agricultură.
În Canada fiecare al treilea cetățean este membru al unei cooperative.
În Franța cooperativele asigură 700.000 de locuri de muncă.
În Japonia 91% dintre fermieri sunt organizați într-o cooperativă.
În Kuweit 80% din comerțul cu amănuntul este reprezentat de cooperativele de consum.
În Bolivia un sfert din economiile naționale sunt gestionate de cooperative.
În Uniunea Europeană cooperativele sunt populare în special în domeniul agricol, unde mai multe ferme mici vor să concureze cu marii producători agricoli. Potrivit experților, cooperarea le permite celor care nu doresc să adere la companiile mari să supraviețuiască ca ferme sau gospodării independente.
Ce este cooperativa?
În Moldova, potrivit legii cu privire la cooperaţie, adoptată încă în 1992, cooperativa este „o organizație a cetățenilor asociați benevol în calitate de membri pentru a desfășura în comun o activitate de antreprenor sau de altă natură pe baza bunurilor ce-i aparțin cu drept de proprietate, a bunurilor arendate sau primite în folosință.” Poți deveni membru sau forma o cooperativă dacă ești cetățean al Republicii Moldova și ai împlinit 16 ani. Legislația clasifică cooperativele din țara noastră în câteva categorii:
(a) cooperative de întreprinzător;
(b) cooperative de producție;
(c) cooperative de consum. Unele tipuri de activități pot fi practicate de cooperative numai în baza licențelor.
Cooperativa de întreprinzători este o organizație comercială care poate fi fondată de 5 sau mai multe persoane fizice și/sau juridice în scopul desfășurării în comun a activității de întreprinzător, cu scopul de obține profit pentru membri. În funcție de domeniu există cooperative de prelucrare, de prestări servicii, inclusiv agricole și de consultanță, cooperative de economii și împrumut etc.
Cooperativa de producție este o întreprindere fondată de 5 sau de mai multe persoane fizice, asociate în mod benevol în calitate de membri în scopul desfășurării în comun a activității de producție și a altor activități economice, bazate preponderent pe munca personală a membrilor ei.
Cooperativele de consum satisfac necesitățile cetățenilor în ceea ce privește deservirea comercială și socială, precum și ale membrilor lor privind asigurarea cu locuințe, cu terenuri pentru grădinărit, cu garaje și locuri de parcare a autoturismelor și privind prestarea serviciilor de ordin social cultural și de altă natură.
Din păcate, în țara noastră legile care vizează activitatea cooperativelor nu sunt la fel de complete ca în cazul altor forme de organizarea a afacerilor. Acest fapt ar putea fi generat de numărul relativ mic de cooperative din Moldova și lipsa de interes față de această formă de organizare.
Care sunt avantajele unei cooperative?
Administrarea și conducerea cooperativelor se realizează pe principii democratice, iar membrii cooperativei au aceleași interese. Membrii cooperativei contribuie economică la dezvoltarea acesteia și își oferă ajutor reciproc. Deciziile se iau de către toți sau majoritatea membrilor în cadrul ședințelor. Un alt aspect important, în special pentru Republica Moldova este, desigur, cooperarea. Astfel, membrii cooperativelor, care în mod obișnuit ar fi fost concurenți, devin parteneri și sunt interesați să obțină profit împreună. În plus, după cum vei vedea mai jos, cooperarea le dă undă verde pe piețele mari europene.
De ce nu sunt populare cooperativele la noi?
Potrivit datelor statistice oficiale, în 2019, în Republica Moldova existau 3641 de cooperative. Un număr relativ mic în raport cu 100 mii de SRL-uri, 50 mii de întreprinderi individuale sau 4385 de societăți pe acțiuni. De ce? Expertul economic de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, susține că în întreaga lume cooperativele au apărut în mod natural, prin cooperarea dintre persoane, iar în Republica Moldova acestea încă sunt asociate cu deposedarea de proprietăți din perioada sovietică. După destrămarea URSS și trecerea la economia de piață, când au început privatizările, statul a avut o abordare eronată care se rezumă la faptul că nu a stimulat cooperativele și cooperarea agricultorilor, ci a finanțat persoanele fizice individuale pentru a susține infrastructura agricolă. „De aceea fermierul nu este proprietarul unui frigider, ci trebuie să apeleze la un intermediar șmecher care a știut cum pe banii statului să-și cumpere un frigider”, spune expertul. Potrivit lui, lucrurile au început a se schimba după finanțarea de către partenerii externi a proiectelor ce vizează crearea asociațiilor consumatorilor de apă, care a contribuit și la cooperarea producătorilor agricoli.
Totuși, un domeniu unde statul a contribuit la cooperare a fost cel al exporturilor de vin. „Aici statul, într-adevăr, a stimulat cooperarea producătorilor. Deci statul acordă bani în mod centralizat doar dacă producătorii de vin cooperează între ei în promovarea vinurilor”, a adăugat Ioniță.
Exemple cu succes din Republica Moldova
În țara noastră există câteva exemple recente de cooperare care au avut succes, cu suportul donatorilor internaționali. Într-un caz fermierii din satul Grimăncăuți, raionul Briceni, au creat cooperativa Smartfruct și au construit un depozit frigorific cu o capacitate de 1,4 mii de tone, unde depozitează merele din propriile livezi. Într-un alt caz, cinci fermieri din satul Cunicea, raionul Floreşti, au creat cooperativa SANT&K prin intermediul căreia au construit, la fel, un frigider pentru depozitarea fructelor. Acum fermierii pot păstra mult timp producția și o pot vinde cu un preț mai mare, iar primăvara aceștia beneficiază de unele avantaje în cazul exportului. Cum funcționează cooperarea? Dacă un membru al cooperativei are 15 tone de mere de un anumit soi și are o comandă de un lot cel puțin 20 de tone, acesta apelează la ceilalți membri pentru a suplini cantitatea necesară. Astfel, tuturor membrilor cooperativei le este mai ușor să-și păstreze și vândă produsele.
