Irina a crescut la Chișinău. Până în clasa a noua, a studiat la liceul „Gheorghe Asachi” combinând școala cu lecții de muzică și dansuri populare. A absolvit ulterior Colegiul Financiar Bancar, iar în paralel mergea la karate. La unul dintre campionatele de karate la care a reprezentat Moldova a rămas impresionată de echipa Danemarcei. De la membrii ei a aflat că în țara lor studiile pentru cetățenii UE sunt gratuite, acesta devenind unul dintre aspectele care au motivat-o să se mute acolo la vârsta de 19 ani. După mulți ani de lucru, studii și construirea unei comunități în jur, Irina a pus bazele a două startup-uri și ne-a povestit despre experiența sa.
Știa dintotdeauna că vrea să trăiască în altă țară. Când a cunoscut echipa daneză la un campionat european de kyokushin karate, a înțeles că Danemarca e țara unde s-ar regăsi, atât pentru antrenamente, cât și pentru studii. „Toți vorbeau engleza și am aflat că studiile pentru toți cetățenii UE sunt gratuite.”
În 2013, Irina se muta în Danemarca, iar cei șapte ani de trai acolo au însemnat multe joburi, studii, învățarea limbii daneze și adoptarea stilului danez de viață. La început, Irina distribuia ziare, a lucrat de asemenea în depozite, a făcut curățenie. Era foarte importat să-și câștige proprii bani. După un an, a început să studieze în sfera turismului, iar apoi, și-a continuat studiile în antreprenoriat și inovație, ambele programe – la Copenhagen Business Academy. Universitatea a determinat-o să-și creeze o rețea de oameni pe care a căutat-o intensiv.
Danezii au învățat-o să nu judece pe nimeni, au deprins-o cu ideea că toți sunt egali și că, datorită concurenței, e nevoie de foarte multă muncă pentru a ajunge la un post dorit. „Potrivit Forumului Economic Mondial, Danemarca are cea mai plată ierarhie de lucru din lume, ceea ce înseamnă că indiferent de titlurile posturilor și de funcțiile oficiale, oamenii se tratează ca fiind egali, de aceea este foarte ușor să intri în discuție și să te conectezi cu oameni din orice domeniu, mai ales pe LinkedIn.” Astfel, și-a găsit mentori de la care a învățat, pentru că scopul ei era să-și fondeze propriul startup. „În 2019, mi-am propus să fac un test 1-day Internship, la care am invitat profesioniști din domeniile mele de interes să petrecem o zi împreună. Respectiv, am contactat 100 de bărbați și 100 de femei, iar răspunsuri pozitive am primit de la 31 de persoane. Niciodată nu m-aș fi gândit că formarea unor parteneriate de succes ori găsirea mentorilor sau a joburilor se află la un mesaj distanță.”
Irina îi ajută pe oameni să înțeleagă taxele și să se îmbrace mai sustenabil
Ulterior, dezvoltând cunoștințe de drept fiscal danez, a fondat IDconsult, o companie de consultanță pentru gestionarea taxelor, fiindcă tânăra crede că este important ca oamenii să înțeleagă sistemul de taxe, în special pentru cei care, la fel ca ea, vin din alte țări. „Am decis să deschid IDconsult în ultimul semestru de studii. Toți colegii mei erau concentrați pe a-și deschide propria companie, iar eu am decis să prestez servicii de consultanță în taxe. Când am venit în Danemarca, mi-a fost greu să înțeleg sistemul fiscal, de aceea am decis să creez ceva care mi-a lipsit mie și mi-aș fi dorit să am. La un an de la crearea IDconsult, am ajutat peste 30 de antreprenori să înțeleagă sistemul legal când vor să întemeieze o afacere și peste 50 de persoane private să înțeleagă cum să-și plătească taxele.”
O altă idee la care Irina lucrează este cea a unui brand de îmbrăcăminte care promovează stilul nordic casual. A fondat Nordic Casual împreună cu prietena sa cea mai bună, Ana-Maria Eftodi, cu scopul de a crea o garderobă unisex în stilul nordicilor, din materiale strict organice. „Industria ușoară este a doua cea mai poluantă din lume și cred că este timpul să schimbăm the way we do fashion. Momentan, Nordic Casual este la etapa de idee, brainstorming și finalizarea echipei.”
Rădăcini
Irina petrecea mult timp pe lângă oamenii din Moldova la început. Chiar dacă rețeaua sa de cunoștințe a crescut în timp, tânăra crede că e important să mențină comunitatea de moldoveni conectată prin evenimente și întâlniri frecvente. De aceea, a înregistrat o asociație pentru moldovenii din Danemarca. Asociația are un nume simbolic – Rădăcini. „Până la ideea de a înregistra o asociație, organizasem câteva evenimente împreună cu Corneliu Tiulenev, un alt moldovean stabilit la Copenhaga. Inspirația ne-a venit admirând alte asociații din diaspore, care se implicau activ. Am fost motivați și de gândul pay it forward, adică hai să facem ceva pentru cei noi veniți, pentru că noi ne-am fi dorit să avem la început așa o susținere”, povestește Irina.
„La un moment dat, ambii ne-am gândit de ce să nu continuăm aceste evenimente socio-culturale în format oficial. Respectiv, am contactat alți moldoveni și am format un board. În scurt timp, am creat și am semnat statutul, am făcut un plan anual și am organizat trei evenimente. Așa am fondat Asociația moldovenilor din Danemarca Rødder – Rădăcini în septembrie 2019.”
Foto: Facebook/Asociația moldovenilor din Danemarca
În acest an, sunt 10 membri care plătesc o cotizație anuală, dar la evenimente se adună în jur de 40 de moldoveni. „În fiecare an, ne propunem să organizăm câte un eveniment pe sezon. În acest prim an de activitate, am avut un eveniment de networking, unul de ieșire la iarbă verde și picnic, iar altul de celebrare a limbii române. Vrem să organizăm ceva și în sezonul Crăciunului, apoi a mărțișorului.”
Pe lângă evenimente, Irina spune că asociația oferă susținere și ajutor moldovenilor care au nevoie. La fel, publică pe rețelele sociale informație relevantă, se ocupă și de cereri, demersuri către autoritățile daneze sau moldovene.
Stilul de viață danez
În Danemarca, Irina a învățat să zâmbească mai des. „În fiecare zi, încerc să fac ceva frumos pentru altcineva, oferind complimente colegilor sau zâmbete vecinilor sau chiar străinilor din supermarket. Este ceva absolut normal în Danemarca. Toți oamenii zâmbesc, ceea ce nu este situația de acasă. Acasă, deseori, mă prindeam zâmbind străinilor din transportul public, dar, în scurt timp, pozitivitatea descrește și predomină tristețea. La fel, fac voluntariat încercând să îmi împart cunoștințele și experiențele cu cei care au nevoie de ajutor la acomodarea în Danemarca sau la începutul unei afaceri.”
Danezii au fost curioși să afle despre cultura moldovenească. Deși Copenhaga este un oraș plin de alte naționalități și nu este greu să găsești oameni cu aceleași interese, nu este ușor să-ți faci prieteni, danezii fiind obișnuiți să fie complet deschiși cu prietenii lor din copilărie, povestește tânăra.
„Nu a fost deloc ușor să învăț limba daneză. Gramatica limbii daneze nu este într-atât de grea precum este pronunțarea. Studierea limbii este gratuită, dar nu asta m-a motivat să o învăț, ci șansele de a găsi un job mai bun. Personal simt un fel de recunoaștere și acceptare din partea danezilor pentru că le vorbesc limba, ei fiind conștienți cât de grea este.”
Stilul de viață danez se reduce la conceptul hygge. „O mare parte din aceasta presupune să ai mai puține lucruri, angajamente, poveri financiare pentru a-ți face mai mult timp pentru oameni, iubire, relaxare și natură. Presupun că oamenii de acasă ar percepe asta ca timp neproductiv, noi fiind un popor constant obișnuit să ne preocupăm cu ceva, însă dacă ne-am opri un pic din acest maraton de obținere a averilor și am pune accent pe familii sau dezvoltarea personală, poate am atinge un loc mai înalt în raportul anual al fericirii.”
