Întrebat de ce Curtea Constituțională din iunie 2019 și-a anulat decizia cu privire la numirea unui nou Guvern, fostul judecător CC spune că „În primul rând, când apar astfel de polemici constituționale, pentru aceasta se adresează la Curtea Constituțională, care la rândul ei interpretează. Dacă se ne referim la decizia cu privire la 3 luni de zile, vreau să punctez că alegerile parlamentare au avut loc în februarie 2019. Partidele politice au avut suficient timp să vine în Parlament și să înțeleagă. Țineți minte ce show au făcut ei, ca la sfârșit să iasă să spună că nu ne-am înțeles și mergem la alegeri anticipate. Curtea Constituțională nu din propria inițiativă s-a expus cu privire la cele 90 de zile, dar a fost adresarea președintelui țării. Au fost decizii precedente a Curții Constituționale, au fost decizii anterioare, din care clar reieșea termenul pe care l-am expus noi.

Cât ține de viteza deciziilor luate, noi atunci, Curtea Constituțională, reieșind din situația creată, judecătorii practic non-stop stăteau și se lua o decizie atunci când se ajungea la un numitor comun”, a punctat acesta.

Întrebat dacă a fost vreo presiune din exterior asupra membrilor CC, Reșetnicov a declarat că nu, iar deciziile luate au fost corecte. „Deciziile CC trebuia să fie îndeplinite”.

Reșetnicov a vorbi și despre demisia magistraților, explicând-o ca rezultatul evoluție acțiunilor publice. „Am revizui deciziile anterioare. Le-am reanalizat pentru că s-a creat un vid în putere. A fost Guvernul Filip și era Guvernul Sandu. La un moment anumit, nu era recunoscută din punct de vedere juridic. Deodată, Guvernul Filip demisionează și transmite puterea Guvernului Sandu. S-a creat un vid. Pentru a crea o premisă legală de acțiune a Guvernului Sandu, CC a luat decizia de a-și anula decizia. Am plecat din cauza că au fost unele presiuni publice și pentru a șterge orice dubii asupra activității noastre”, a conchis Artur Reșetnicov.

Cât ține de declarația de mai apoi adoptată în Parlament cu privire la „Uzurparea Puterii de Stat”, Reșetnicov subliniază că aceasta este un termen politic.

„Opoziția mai mereu învinuiește conducerea și folosește termenul de „uzurparea puterii”. În Parlament des se utilizează. Chiar și în Declarația Parlamentului adoptată se scrie că ea nu are „putere juridică””.

Întrebat cum poate această Declarație să fie una politică, dacă Procuratura Generală a început o cauză penală, Reșetnicov dă vina pe guvernarea Blocul ACUM – PSRM, care a pus un Procuror General interimar pe placul lor. „Eu cred că organele de drept ar trebui să spună la ce etapă este și care este evoluția în acest caz. Cine este învinuit, cine este condamnat... Urmărirea magistraților de la Curtea Constituțională, care a fost începută de Procurorul General interimar Robu, este ilegală. Ca jurist el știa că este nu este legală, dar a făcut-o pentru a face un serviciu conducerii de atunci,”a mai adăugat acesta.

Amintim că la data de 7 iunie 2019, seara, Curtea Constituțională emite un comunicat prin care informează că președintele Igor Dodon este obligat de CC să dizolve Parlamentul, dacă nu e funcțional până pe 7 iunie, adică după 90 de zile de la data validării alegerilor parlamentare. De menționat că Curtea Constituțională a validat mandatele celor 101 deputațila data de 9 martie 2019.

La data de 8 iunie 2019, ACUM și PSRM au semnat un acord temporar de colaborare și formare a unei majorități parlamentare.

Astfel, în funcția de președintă a Parlamentului a fost votată Zinaida Greceanîi, iar șefă a Guvernului a fost desemnată Maia Sandu.

În aceeași zi a fost învestit în funcție noul Guvern.

Curtea Constituțională a emis mai multe hotărâri prin care a anunțat că toate legile și hotărârile adoptate în acea zi se declară neconstituţionale. Curtea Constituțională a declarat neconstituţională Hotărârea adoptată de deputaţii Parlamentului pentru alegerea Zinaidei Greceanîi în funcţia de preşedinte al Legislativului. Tot în data de 8 iunie 2019, Curtea a declarat neconstituțional decretul de numire în funcția de prim-ministru a Maiei Sandu și a noului Guvern.

În aceeași zi, Partidul Democrat a anunțat proteste. Sute de oameni au fost aduși din toată republica la Chișinău. Au fost instalate corturi, iar oamenii au rămas peste noapte să doarmă în stradă, în semn de protest.

Atunci, CC l-a suspendat pe Igor Dodon din funcția de președinte al țării și l-a numit pe Pavel FIlip președinte interimar. Pavel Filip a semnat decretul privind organizarea de alegerilor anticipate la data de 6 septembrie 2019, care este o zi de vineri.

Între timp, la Chișinău, au avut loc proteste organizate de Partidul Democrat, până pe 14 iunie, după ce Partidul Democrat a anunțat că pleacă de la guvernare și întregul cabinet de miniștri din echipa Filip, demisionează.

Imediat cu reacție a venit președintele Igor Dodon care a cerut ca șeful Procuraturii Generale și Centrului Național Anticorupție să-și dea demisia. De asemenea, Dodon a cerut judecătorilor Curții Constituționale să se întrunească și să revizuiască ultimele hotărâri.

De asemenea, și prim-ministra Republicii Moldova de atunci, Maia Sandu, a cerut demisia judecătorilor Curții Constituționale, a procurorului general, Eduard Harinjen, în cadrul unei conferințe de presă, după ce Partidul Democrat a anunțat că pleacă de la guvernare. Maia Sandu a anunțat că „justiția va aplica sancțiunile necesare pentru Vladimir Plahotniuc și celor care i s-au subordonat”.

Printr-o postare pe facebook, a reacționat și Ministrul de Interne de atunci, Andrei Năstase, unde a anunțat că de mâine „la muncă”.

Tot în seara zilei de 14 iunie 2019, Pavel Filip și-a prezentat demisia din funcția de prim-ministru în fața presei. Acesta a făcut o trecere în revistă a greutăților cu care s-a confruntat în perioada 2016-2019 și pe final i-a urat succes noului prim-ministru.

Și europarlamentarul Siegfried Muresan a comentat situația politică, declarând „Republica Moldova are un nou guvern, unul proeuropean, ales în mod democratic de majoritatea parlamentară”.

De asemenea, Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii a salutat decizia Partidului Democrat din Moldova (PDM) de a se retrage de la guvernare în favoarea premierului Maia Sandu și a coaliției formate de Parlamentul ales în mod democratic

Astfel, după ce în seara zilei de 14 iunie 2019, când ex-premierul Pavel Filip împreună că întreg cabinetul de miniștri și-au anunțat demisia, iată că pe 15 iunie 2019, a avut loc prima ședință în clădirea Guvernului, în frunte cu Maia Sandu, și a noii componențe a Executivului.

---