Linkuri accesibilitate

Roman Mihăeș: Doi factori (coronavirusul și absența votului electronic) vor diminua prezența la vot în străinătate


Roman Mihăeș
Roman Mihăeș

Autoritatea electorală a înregistrat 13 grupuri de inițiativă pentru colectarea semnăturilor de susținere a potențialilor candidați.

Pentru înregistrarea în cursă este necesară colectarea a cel puțin 15 mii de semnături, existând și condiții legate de aria geografică a colectării acestora. Listele cu semnături trebuie prezentate la CEC până la 1 octombrie. Până în prezent, CEC a înregistrat trei candidați la funcția de șef al statului - Renato Usatîi, de la formațiunea Partidul Nostru, Andrei Năstase - Platforma DA și Tudor Deliu – PLDM, și a refuzat înregistrarea lui Andrian Candu, înaintat de partidul Pro Moldova, iar Alexandr Kalinin, liderul „Partidului Regiunilor” a anunțat că renunță la cursa prezidențială. Comentatorul politic Roman Mihăeș spune că startul alegerilor pare a fi monoton și plicticos. Ziua scrutinului este planificată pentru 1 noiembrie.

Roman Mihăeș: Doi factori (coronavirusul și absența votului electronic) vor diminua prezența la vot în străinătate
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:14:57 0:00
Link direct

Roman Mihăeș: „Noi avem o campanie, deocamdată, anostă în sensul că la început e doar perioada de strângere de semnături, perioada organizatorică, vedem anti-poziționări, sunt 13 persoane care pretind să devină candidați. Ceea ce trebuie să observăm este activitatea CEC-ului, a guvernului și a structurilor guvernamentale, să vedem dacă se implică sau nu în campanie, în ce mod se implică și dacă sunt sau nu echidistanți.”

Europa Liberă: Deocamdată vedem îngrijorări și din interior, și din exterior că aceste instituții ale statului nu și-ar face datoria tocmai așa cum cere buchea și spiritul legii.

Roman Mihăeș: „Ceea ce vedem deocamdată sunt câteva poziționări ale partidelor de opoziție privind activitatea CEC-ului, acea renumită decizie privind finanțarea candidaților, interdicția de a fi finanțați de partidele politice. Este o acțiune în instanță, am înțeles că Curtea de Apel a respins-o, așteptăm să vedem care va fi decizia Curții Supreme de Justiție. Această decizie a trezit multe critici. Avem și cazul cu dl Candu care nu a fost înregistrat, care tot trebuie luat în considerare și instrumentat, pentru că, indiferent care ar fi opțiunile politice ale dlui Candu, trebuie să ne convingem că nu este o ingerință politică în acest sens. Ceea ce trebuie să remarcăm este că Curtea Constituțională a emis șase recomandări către parlament pentru modificarea legislației după alegerile din 2016...”

Europa Liberă: Și acele adrese nu le-a mai luat în calcul nimeni?

Roman Mihăeș: „Constatăm că avem legislația învechită, neracordată și adresele Curții Constituționale nu au fost luate în considerare, ceea ce poate să ducă la invalidarea alegerilor de către Curtea Constituțională, pentru că, dacă au să fie încălcări grave ale procedurilor și candidații le vor putea demonstra în fața Curții și Curtea va recunoaște alegerile, atunci eu nu m-aș mira dacă una dintre pozițiile pe care se va baza va fi că Curtea Constituțională a făcut șase adresări către parlament și alegerile nu au putut fi libere din cauză că anumite adresări erau fundamentale pentru a fi implementate.”

Europa Liberă: Să amintim că atunci, în 2016, având în vedere faptul că un număr mare de cetățeni moldoveni aflați atunci peste hotare nu au reușit să voteze, Curtea s-a adresat legislativului să modifice mecanismul de votare în străinătate, cerea să clarifice legislația în partea ce ține de examinarea contestațiilor privind organizarea și desfășurarea alegerilor; îmi mai amintesc lipsa în Codul penal a sintagmei „alegeri prezidențiale” la articolul care vizează coruperea alegătorului și a indicat parlamentului să elimine această lacună. Tot atunci a emis o adresă parlamentului în vederea instituirii unor mecanisme de sancționare prompte și imediate inclusiv în ordine penală pentru orice tentativă de implicare a Bisericii în campania electorală.

Roman Mihăeș: „Au fost câteva poziții care sunt și acum valabile, bunăoară, votul din Transnistria nu este bine reglementat, cu diaspora sunt întrebări, acum bine că este și COVID-ul care se suprapune peste toată procedura, deci să vedem cum va aprecia Curtea Constituțională situația de COVID. Asta, de asemenea, este o întrebare interesantă. Deci, eu cred că după ce se vor petrece aceste alegeri va fi foarte interesant dacă vor fi sau nu recunoscute de către Curtea Constituțională, va fi o întrebare deschisă.”

Europa Liberă: De fapt, ce vor decide aceste alegeri?

Roman Mihăeș: „Orice s-ar spune, funcția de președinte este una importantă. Dacă citești atent Constituția, vezi acolo că președintele are atribuții directe și importante în ceea ce ține de politica externă a statului, politica de securitate a statului, apropo și cu votul celor din Blocul ACUM i s-au dat puteri sporite în ceea ce ține de SIS și Zona de Securitate, inclusiv politica de apărare. Sunt trei poziții unde președintele e foarte puternic și chiar domină și dictează politicile în aceste domenii. Plus că numește judecătorii, deci are ingerință și în ceea ce ține de actul justiției. Astfel, în aceste patru domenii – în justiție, în securitate, în apărare și în politica externă – președintele Republicii Moldova dictează regulile de joc și-i clar că din acest punct de vedere alegerile sunt cruciale, sunt foarte importante. Ele au și o conotație geopolitică; dacă va câștiga un candidat al stângii, asta ar însemna că societatea se va orienta spre stânga, spre Moscova, spre Kremlin, dacă va câștiga un candidat al dreptei proeuropene, înseamnă că societatea își revine cumva spre vectorul proeuropean mai puternic, mai accentuat. Deci sunt câteva domenii foarte importante de care depinde societatea în legătură cu un președinte ales și eu cred că aici nu trebuie să subestimăm în niciun caz rolul și importanța instituției prezidențiale din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Ziceți că societatea va culege rodul votului, dar dacă se prezintă puțină lume la vot, tot e un mare semn de întrebare, pentru că atunci se îngustează bazinul și reiese că o minoritate ar putea să decidă pentru întreaga majoritate?

Roman Mihăeș: „Sigur că prezența la vot va fi o mare provocare a acestor alegeri. Iarăși, reieșind din coronavirus, nu putem să știm exact dacă cetățenii vor ieși masiv la vot sau nu. Sunt optimist, eu cred că o să depășească baremul de 40 la sută prezența la vot per total, dar sunt unii pesimiști care spun că nu va depăși 30 la sută. Nimeni nu crede în cazul acestor alegeri că va avea 50 la sută prezență la vot și vă spun de ce. În primul rând, sunt țări în Uniunea Europeană care nu vor deschide secții.”

Europa Liberă: Deocamdată nu s-a anunțat despre acest lucru.

Roman Mihăeș: „S-a anunțat, eu am citit știrea de la CEC. Cel puțin, Germania, Austria, unde avem un număr considerabil de cetățeni, la acest moment nu și-au dat acordul.”

Europa Liberă: Încă nu există o decizie finală a autorităților din aceste țări.

Roman Mihăeș: „Oricum, eu cred că acești doi factori – coronavirusul și plus faptul că nu s-a introdus votul electronic – vor diminua considerabil prezența la vot în Occident și, în general, în străinătate. Dacă noi dorim să avem o prezență la vot care să susțină vectorul proeuropean și proromânesc, noi trebuie să asigurăm ca cetățenii care se află peste hotare să poată vota electronic sau prin poștă.”

Europa Liberă: Putem vorbi astăzi și despre scenarii postelectorale?

Roman Mihăeș: „Situația se poate înfierbânta, pot să apară diverse interpretări ale alegerilor în funcție de cum vor decurge ele, cine le va câștiga, cum le va câștiga și dacă va fi o victorie curată sau o victorie murdară, să-i spunem așa. Dacă vor fi probe de falsificare, eu cred că cei care vor pierde, oricine ar fi ei – de stânga sau de dreapta – vor avea dreptul să protesteze, inclusiv în stradă. Eu nu mi-aș dori să ajungem la o situație similară cu cea din Belarus, de exemplu.”

Europa Liberă: Dar în Belarus vă este clar ce s-a întâmplat și ce se întâmplă?

Roman Mihăeș: „Lukașenka, fiind ultimul dictator al Europei, a falsificat alegerile în mod clar și poporul s-a deșteptat, cum zic unii politicieni la noi, și se revoltă. Este o revoltă naturală, normală, să vedem până unde se va ajunge. Eu cred că interesul comun al Occidentului și al Rusiei este ca Lukașenka să dispară din spectrul politic, să nu mai producă probleme.”

Europa Liberă: Dar scenariul belarus poate să se repete și la Chișinău?

Roman Mihăeș: „Sunt diferite țări și diferite sisteme, noi nu avem un dictator în Republica Moldova gen Lukașenka. Orice s-ar spune despre Igor Dodon, el este atent atunci când e vorba despre încălcările drepturilor omului, el se laudă că procuratura nu arestează politicieni și deocamdată nu sunt așa cazuri, este adevărat.”

Europa Liberă: Dar nu e meritul lui Igor Dodon?

Trebuie să recunoaștem că Republica Moldova are nevoie de relații strategice cu Ucraina și România

Roman Mihăeș: „Sigur că da, fiindcă aici e marea diferență între Lukașenka și Dodon, că Lukașenka chiar este un dictator recunoscut internațional și de mult timp, calificat, să zicem așa. Igor Dodon vrea să lupte pentru al doilea mandat și să vedem ce metode va folosi, să vedem ce va fi de la 1 octombrie până la 1 noiembrie. Acolo e momentul adevărului, acum e perioada de înregistrare a candidaților, dar Igor Dodon trebuie să înțeleagă că, dacă el va recurge la anumite metode care sunt nelegitime sau va permite unora s-o facă și el să zică că nu el a făcut-o, dar au făcut-o ei, asta ar putea să-l coste nu doar cariera politică, pentru că e una să câștigi curat și legitim și atunci ai legitimitatea dată de alegeri, chiar dacă ești nefrecventabil, să zicem, în Ucraina și România, dar dacă ai legitimitate, tu poți să-ți dezvolți niște relații cu vecinii. Trebuie să recunoaștem că Republica Moldova are nevoie de relații strategice cu Ucraina și România. Și în contextul acesta dacă Igor Dodon va dori să-și restabilească relațiile strategice cu România și Ucraina, el trebuie să obțină o victorie curată.”

Europa Liberă: Cum ar putea să facă acest lucru, dacă la București și la Kiev nu a fost primit în acești patru ani?

Roman Mihăeș: „Dacă el va câștiga curat, legitim și nu vor fi contestate alegerile vehement de opoziție și de observatorii internaționali, inclusiv cei de la OSCE și din alte țări, atunci cei de la București și de la Kiev vor fi nevoiți să găsească o soluție de a comunica cu Igor Dodon. Diplomații știu să găsească aceste soluții, dacă doresc, dar situația nu este normală când președintele Republicii Moldova este blocat la Kiev și la București. Deci, noi trebuie să depășim această situație, Republica Moldova este o țară mică și nu-și poate permite în calitate de adversari vecinii strategici. Igor Dodon are un minus – relațiile lui cu vecinii sunt deteriorate.”

Europa Liberă: Care ar trebui să fie subiectele în agenda pretendenților la funcția de șef de stat pe marginea cărora să se discute intens, pentru că în Republica Moldova de mulți ani se observă atacul la persoană?

Roman Mihăeș: „Se combină atacul la persoană cu anumite promisiuni electorale deșarte. Am văzut și în alte țări, inclusiv în Statele Unite cum se dau lovituri dure la persoană, adică contracandidații își aplică lovituri; până la urmă, alegerile directe sunt un box politic, însă se țin anumite complezențe, nu se coboară sub un anumit nivel. Eu mă aștept ca aceste alegeri să aducă în față niște propuneri constructive, calitative, de modernizare a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Dar care ar fi aspectele care trebuie să fie abordate la modul cel mai serios de către concurenții electorali?

Roman Mihăeș: „Cel mai important la ce mă aștept eu e ca să fie abordate două probleme. Prima problemă este social-economică și altă problemă este geopolitică. Eu mă aștept candidații proeuropeni să vină să le explice cetățenilor cum ieșim din situația gravă în care se află astăzi Republica Moldova. După furtul miliardului, după coronavirus, Republica Moldova este într-un minus foarte mare și există doar datorită unor bani pe care îi obține de la FMI, de la alți donatori internaționali, nu producem atâta cât consumăm. Este important ca acești candidați să ne explice cum văd în viitorii patru ani colaborarea lor cu un premier, în ce constă salvarea acestei țări și a cetățenilor săi. Dacă ei văd aceste soluții, să ni le spună, dar nu să promită pur și simplu că are să fie salariul sau pensia mărită de două sau de trei ori, dar să nu spună cum au s-o facă. Candidații de dreapta ar mai trebui să le explice cetățenilor dacă calea europeană mai este valabilă, cum ajungem în Uniunea Europeană, cât timp va dura acest proces, este unul real sau nu este real; cei care vorbesc de Unire cu România trebuie să ne explice cum văd ei Unirea cu România. Nu este asta o poveste pe care o spun ei la fiecare alegeri? Este reală sau poate mai întâi începem cu unirea economică, socială, financiară, cum au făcut-o nemții cândva? Ei au mers pe etapa asta.”

Europa Liberă: Și candidații de stânga ce ar trebui să spună?

Roman Mihăeș: „Evident, cei care sunt de stânga trebuie să ne explice dacă relația cu Rusia nu va dăuna relației cu vecinii, cu Ucraina și cu România, dacă ei pot să împace cumva aceste două poziții aparent ireconciliabile. Cei de stânga trebuie să-i convingă pe cei care-i votează pe ei că nu vor atenta la Constituția Republicii Moldova, la limba română de stat, la tricolor, alte valori naționale care sunt lucruri sensibile pentru majoritatea cetățenilor Republicii Moldova, pentru tentativa de a rescrie istoria, pe care am auzit-o...”

Europa Liberă: Apropo doar trei candidați spun că ei vorbesc limba română.

Roman Mihăeș: „Și asta este o problemă care trebuie discutată, cu toate că și Igor Dodon undeva a admis că limba română și moldovenească puteți s-o sărbătoriți la 31 august. Deci e clar că lucrul acesta nu poate să domine agenda limbii vorbite, pentru că este un consens al elitelor.”

Europa Liberă: Reglementarea transnistreană ar trebui să se regăsească pe agenda celor care vor să ajungă la cârma țării?

Roman Mihăeș: „Chiar e bine că mi-ați adus aminte. Cred că ar fi prima problemă pe care trebuie s-o discute candidații la președinție, pentru că asta este direct atribuția președintelui. De reglementarea conflictului transnistrean depinde viitorul tuturor cetățenilor și al Republicii Moldova. Cum văd ei asta – prin federalizare, prin regionalizare europeană, prin acordarea unui statut de autonomie, prin schimbarea poate a formatului? Care e atitudinea lor față de trupele ruse care se află în Transnistria? Sunt întrebări foarte importante care trebuie discutate în toate dezbaterile electorale.”

Europa Liberă: Problema împuternicirilor președintelui poate să fie una actuală, pentru că de ceva timp și acest subiect este la ordinea zilei?

Roman Mihăeș: „Sigur că împuternicirile președintelui contează, sunt unii care propun în genere să lichidăm această instituție, alții propun să-l alegem iarăși în parlament, vedem că unii vor ca președintele să aibă împuterniciri mai mari pe modelul rus, de exemplu, sau pe modelul belarus. Republica Moldova nu este pregătită pentru a deveni republică prezidențială sau chiar semi-prezidențială, clasică, în stilul rusesc sau francez, de exemplu, pentru că la noi un minim echilibru pe care îl menținem al democrației și al statului de drept se datorează faptului că avem o concurență politică în parlament. Atunci când un partid nu are majoritate parlamentară, el este nevoit să facă negocieri și în consecință să avem o minimă democrație. Deci ar fi un pericol, pentru că în condițiile unei societăți sărăcite, în condițiile în care suntem noi azi de presiune geopolitică, un președinte într-un sistem prezidențial s-ar putea instala o dictatură și acest lucru nu este de dorit și trebuie să evităm chestia asta.”

Europa Liberă: Cel mai probabil în această campanie prezidențială se va vorbi foarte mult și despre soarta parlamentului. E o armă politică cu care ar trebui să meargă pretendentul pentru funcția de șef de stat la alegători?

Roman Mihăeș: „Șeful statului, conform Constituției, are un rol activ. Eu nu sunt de acord cu cei care spun că șeful statului trebuie să stea undeva închis într-un birou și să fie un arbitru doar atunci când se numește guvernul.”

Europa Liberă: Curtea Constituțională a spus că, dacă există o majoritate parlamentară și propune un nume pentru funcția de premier, președintele trebuie să accepte.

Roman Mihăeș: „De acord, există un caz când președintele nu ar trebui să se opună, când există un consens și se formează o majoritate parlamentară și atunci Curtea a admis că el poate să nu semneze, căci se face referendum, deci el își pune mandatul pe masă în cazul de față, dacă nu-i de acord. Deci i se dă posibilitatea să nu semneze, dar noi nu ne putem permite un președinte care stă undeva ascuns la Condrița, el trebuie să fie activ, dar să nu fie agresiv, să fie diplomat și să urmărească procesul politic. Și dacă dânsul vede că parlamentul este corupt, că acolo se întâmplă acțiuni de corupție în masă, că deputații deja nu mai sunt în interesul poporului, dar în interesul unor grupuri criminale sau grupuri oligarhice, el are dreptul să intervină, din punctul meu de vedere. Nu poți să-i interzici unui președinte să-și spună opinia, nu ar fi corect și nici constituțional și eu știu deja că toți pretendenții la funcția de candidat la președinție au o opinie pe tema asta și majoritatea vor ca acest parlament să fie demis. Să vedem cum va fi dizolvat acest parlament, prin ce metodă, încă e devreme să vorbim, eu nu exclud că după alegerile prezidențiale va fi format un alt guvern și altă majoritate parlamentară în componența actualului parlament. Sunt asemenea discuții că sunt unele înțelegeri obscure care încă nu sunt publice și pentru că suntem în Republica Moldova și am văzut multe surprize în politică, nu m-ar mira chestia asta.”

Europa Liberă: Dvs. ați spus că și în justiție ar putea să facă multe cel care va obține mandatul de președinte, pentru că, în primul rând, numește magistrații, dar totuși justiția este o putere separată în stat?

Roman Mihăeș: „Ea este o putere separată și noi am văzut că astăzi a fost o opinie a Curții Constituționale. În acest context se dorește și sunt niște recomandări ca președintele să numească pe viață judecătorii, ca să nu mai fie acel termen de cinci ani interpretabil. În principiu, prin acest mecanism președintele poate să respingă unele candidaturi care nu sunt agreate.”

Europa Liberă: Și asta e suficient ca să se vorbească despre o curățenie în acest domeniu, despre o reformă veritabilă în justiție?

Roman Mihăeș: „Nu, este doar un element. Rolul președintelui este un element în tot acest efort de modernizare a justiției, noi avem nevoie de o reformatare profundă a justiției. Cu regret, constatăm că nici guvernele anterioare, nici guvernul Blocului ACUM cu socialiștii, nici guvernul actual nu au reușit să producă o reformă puternică a justiției, au intervenit punctual și sarcina asta rămâne deja pentru viitorul guvern care va veni după aceste alegeri sau după alegerile parlamentare.”

XS
SM
MD
LG