Sfătuitorul oligarhului

Serghei Iaralov este cetățean moldovean, născut în Rusia, iar în ultimii zece ani a locuit când la Chișinău, când pe Coasta de Est a SUA, la câțiva pași de Oceanul Atlantic, în statul Massachusetts.

La Chișinău, el s-a afișat public în jurul oligarhului Vlad Plahotniuc, în special, în cadrul unor negocieri politice de care a depins soarta întregii țări.

Singura funcție publică deținută de Iaralov a fost cea de consilier al fostului viceprim-ministrului, ministru al Economiei, Valeriu Lazăr.

Tovarășul „Serioja”, l-a numit Filat Chiar dacă nu a fost niciodată deputat, sfătuitorul oligarhului a fost surprins de mai multe ori pe holurile de la Parlament, inclusiv în ziua în care a fost reținut fostul prim-ministru, Vlad Filat, ulterior, condamnat pentru mai multe fapte de corupție.

„ […] Este un tovarăș acolo în spate, Iaralov Serioja – îi spune, care, cel puțin, mă bucur, că este în această sală. A participat, practic, la toate discuțiile și la toate târgurile făcute […]”, a recunoscut Vlad Filat, în ultimul său discurs de la tribuna Parlamentului din 15 octombrie 2015.

„Serioga”, îi zicea Dodon Ultima apariție publică a lui Iaralov a fost în iunie 2019, fiind prezent la întâlnirea dintre Plahotniuc și președintele țării, Igor Dodon, în încercarea de a forța o nouă coaliție PD+PSRM, scrie rise.md.

„Eu aș înlocui și aș lăsa doar – statut special (referire la statutul regiunii transnistrene – n.r.) […]”, îi spunea Iaralov lui Dodon. „Serioga, asta e principial […]”, intervenea președintele Dodon.

Atunci, afacerea politică a picat, iar oamenii lui Plahotniuc au difuzat un filmuleț video de la acea întâlnire, unde Dodon a vorbit și despre banii primiți de la Moscova. Negocierea a avut loc la sediul PD, iar discuția a fost înregistrată, în secret, cu două dispozitive – unul camuflat într-o umbrelă, iar celălalt într-un dulap de culoare deschisă.

În viața politică, el s-a remarcat, formal, prin funcția de vicepreședinte PDM, într-o perioadă în care Plahotniuc era președintele partidului. În 2019, după ce a picat afacerea politică cu socialiștii, Plahotniuc și-a dat demisia din partid și a fugit din țară pe fondul schimbului de putere de la Chișinău, iar Serghei Iaralov și-a pierdut și el funcția.

În prezent, pe cei doi îi leagă un dosar penal pentru dublă identitate.

Colapsul celor trei bănci În perioada 2012-2014, Banca de Economii a Moldovei, Banca Socială și Unibank au trecut printr-un proces complex de spălare de bani până s-au prăbușit. Paguba – 1.000.000.000 de dolari, iar nota de plată a picat pe umerii oamenilor care n-au avut nicio legătură cu frauda.

Inițial, cele trei bănci au suportat mai multe modificări în structura de acționariat. Ulterior, în mod coordonat, bancherii au acordat împrumuturi dubioase, pe bandă rulantă, fiind implicate zeci de companii offshore, bănci folosite în inginerii financiare, afaceriști cu renume și funcționari corupți, scrie rise.md.

Compania Kroll, contractată de stat să investigheze frauda de un miliard de dolari, dispărută din sistemul bancar, a prezentat mai multe probe care-l scoate în prim-plan pe afaceristul-politician Ilan Șor drept unul dintre beneficiarii de bază.

„Din cele descoperite reiese că tranzacțiile, în care au fost implicate companiile „Grupului Șor”, par să fi contribuit, în cele din urmă, la prăbușirea băncilor la sfârșitul anului 2014”, se spune în unul din rapoartele Kroll.

Dosarul lui Șor se află în judecată de mai mulți ani, doar că, între timp, a fugit și el din țară cam în aceeași perioadă în care a dispărut și oligarhul Vlad Plahotniuc.

Ancheta de peste ocean În 2016, Deutsche Bank Trust Company Americas (DBTCA) a verificat în registrul tranzacțiilor peste treizeci de firme care figurau în scandalul bancar de la Chișinău.

Astfel, pe 13 iulie 2016, banca cu sediul în New York a transmis Rețelei de Combatere a Infracționalității Financiare din cadrul Departamentului Trezoreriei Statelor Unite ale Americii (FinCEN) un raport confidențial în care menționa că a identificat 3.156 de tranzacții. Acestea au fost făcute de 18 dintre companiile suspecte, prin intermediul conturilor sale deținute la bănci din diferite țări.

Citește continuarea pe rise.md.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News