„Motivul aservit faptul că instanța examinează în lipsa dosarului, dosarul lipsește. Mai mult ca atât, înainte de asta am dorit să facem cunoștință și cu dosarul și nu ne-a fost oferit acces, deoarece acesta a fost trimis la Curtea Supremă de Justiție. Acest lucru a constituit de amânare și de către acuzatori, ei au solicitat din start amânarea examinării, deoarece cosideră că e imposibil de a continua examinarea, mai ales că suntem în faza examinării probelor. Noi ca apărare am susținut că avem aceeași poziție”, a declarat, pentru UNIMEDIA, avocatul Denis Calaida.

„Instanța a considerat că cererea procurorilor este neîntemeiată și a continuat examinarea cauzei. Am considerat că este o imparțialitate din partea judecătorilor și am solicitat recuzarea acestora. A fost format completul de judectată care va urma să examineze recuzarea. La întrebarea dacă poate examineze această recuzaredacă facem trimitere și la materialele dosarului care lipsesc, acesta a luat o pauză de 5 minute, apoi a amânat pentru data de 29 septembrie. Și acest lucru este în afara procedurii penale, odată ce Codul de procedură penală prevede că recuzarea se examinează în aceeași zi”, a mai adăugat apărătorul.

Purtătoarea de cuvânt a CA Cahul a declarat că cererea de recuzare depusă de avocați va fi examinată vineri, la ora 9.30.

lan Șor a fost recunoscut vinovat de spălare de bani și înșelăciune prin abuz de încredere, iar în vara anului 2017 a fost condamnat la șape ani și jumătate de pușcărie de prima instanță în dosarul fraudei bancare. Între timp, fostul primar de Orhei a ajuns în fotoliul de deputat. Acum Ilan Șor este anunțat în căutare internațională, după ce în luna iunie 2019, atunci când la Chișinău a avut loc schimbarea puterii, acesta a părăsit Republica Moldova, iar ulterior a rămas și fără imunitate parlamentară.

La 15 ianuarie 2018, dosarul lui Șor a ajuns pe masa Curții de Apel Chișinău. Acolo însă majoritatea judecătorilor au refuzat să examineze dosarul Șor din diferite motive. Inițial, magistrații Xenofon Ulianovschi și Silvia Vrabii au fost cei care au refuzat să examineze dosarul Șor. Mai apoi și Igor Mânăscurtă și Oxana Robu au refuzat să examineze dosarul Șor, motivând că au în gestiune dosarul de escrocherie şi spălare de bani în privința lui Veaceslav Platon în care Ilan Șor are statut de martor al acuzării.

În februarie 2018, a fost luată decizia ca dosarul lui Șor să fie strămutat de la Curtea de Apel din capitală la cea Cahul, după ce doi judecători de la Curtea de Apel au depus cereri de autorecuzare, după ce și magistrații Xenofon Ulianovschi și Silvia Vrabii au refuzat să examineze dosarul.

După decizia din 28 iulie 2019 a Curții de Apel Cahul, privind mandatul de arest emis pe numele lui Șor și darea sa în căutare națională, deputatul a avut câteva apariții live pe pagina sa de Facebook. Potrivit informațiilor din spațiul public, fostul lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM), Vlad Plahotniuc și deputatul Ilan Șor, au trecut froniera ilegal. Cei doi au părăsit granițele Republicii Moldova fie prin regiunea transnistreană, care nu este controlată de autoritățile moldovenești, fie prin Aeroportul Internațional Chișinău (AIC) contrar legii.

Curtea de Apel Cahul a amânat ședința în privința dosarului Șor de peste 20 de ori până acum.

La începutul lunii iunie 2020, inspectoarea-judecător Ioana Chironeț a prezentat rezultatele verificărilor efectuate de Inspecția Judiciară în urma acuzațiilor aduse de Ilan Șor, care declara că membrul CSM Petru Moraru ar fi telefonat un judecător al CA Cahul și ar fi dat indicație să fie semnat mandatul de arest pe numele liderului Partidului Șor. În cadrul controlului nu au fost depistate încălcări sau abateri în activitatea Curții de Apel Cahul sau a judecătorilor din cadrul instituției.

Unul dintre cei doi avocați ai lui Ilan Șor, Aureliu Colenco, a fost preşedinte al Curţii de Apel Economice, până în 2012, când instituția a fost lichidată, iar el a acceptat să fie transferat la Curtea de Apel din Bălți. Ulterior, însă, s-a răzgândit și și-a depus demisia. În același an, a vrut să devină avocat, însă Comisia de licențiere a profesiei de avocat a hotărât că reputația și comportamentul acestuia „sunt incompatibile cu profesia” respectivă. Potrivit președintei de atunci a Comisiei, Nina Lozan, „în dosarele pe care le-a examinat Aureliu Colenco, în calitate de judecător, au fost admise abuzuri și încălcări ale drepturilor fundamentale ale cetățenilor, ulterior, Republica Moldova fiind condamnată la CEDO”

Potrivit investigații.md, Aureliu Colenco a ajuns de mai multe ori în atenţia Colegiului Disciplinar. Numele lui a apărut şi în litigiul legat de înstrăinarea Circului din Chişinău, iar legalitatea afacerii a fost verificată de Procuratura Anticorupţie. Printre deciziile luate de Colenco a fost cea emisă în decembrie 2011, prin care Întreprinderea de Stat “Registru” a fost obligată să plătească firmei “Intersoftcom” 41 de milioane de dolari. Ulterior, Curtea Supremă de Justiţie a anulat hotărârea şi a remis dosarul la rejudecare.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News