În filmele cu zombi, un ”mutant” este o creatură terifiantă. În realitate însă, este normal ca un virus să sufere mutaţii, iar acest fenomen nu este, în principiu, nici de bine, nici de rău. Până în acest moment, mutaţiile SARS-CoV-2 nu par să aibă consecinţe notabile, scrie AFP, scrie agerpres.ro.
De ce un virus suferă mutaţii?
Atunci când pătrunde într-o celulă, un virus se multiplică: se copiază pe sine pentru a se propaga.
La fiecare replicare, în copia genomului virusului se produc erori, asemenea unui ”bug” informatic. Dar această eroare poate avea – sau nu – o incidenţă mai mult sau mai puţin importantă asupra comportamentului virusului.
Mutaţia poate fi ”favorabilă” virusului – îl ajută să supravieţuiască mai bine – sau ”defavorabilă” (îi slăbeşte puterea). Este un proces pe care îl denumim selecţie naturală.
Virusurile ARN (material generic înrudit cu ADN-ul), categorie din care face parte SARS-CoV-2, suferă mai des mutaţii decât virusurile ADN întrucât erorile de codificare sunt mai frecvente.
Totodată, coronavirusurile suferă mutaţii mai lent decât alte virusuri ARN: până în prezent, spre exemplu, SARS-CoV-2 a suferit mutaţii de două ori mai lent decât virusul gripal şi de patru ori mai lent decât HIV, potrivit cercetătoarei Emma Hodcroft, epidemiolog molecular la Universitatea Basel (Elveţia), citată recent de revista Nature.
