Femeile, mai puțin plătite decât bărbații. Ce e de făcut?

Astăzi, este marcată Ziua internațională a salarizării echitabile. Potrivit datelor Națiunilor Unite, în pofida progreselor în educația femeilor și a implicării mai mari a femeilor pe piața muncii,  femeile sunt plătite mai puțin decât bărbații la nivel global. Astfel, femeile sunt plătite cu 23% mai puțin decât bărbații. Astfel, în prezent la nivel global femeile câștigă 77 de cenți pentru fiecare dolar pe care bărbații îl câștigă pentru o muncă cu valoare egală. Cu acest ritm vor fi necesari încă 257 de ani pentru a lichida diferența salarială globală între femei și bărbați.

În Moldova bărbații au salarii cu 14% mai mari

În Republica Moldova diferența salarială între femei și bărbați constituie 14,4%. Potrivit Biroului Național de Statistică, în 2019, câștigul salarial mediu lunar brut al femeilor a constituit 6709,8 lei, cu 1098,2 lei mai mic decât al bărbaților. Bărbaților le revin câștiguri salariale superioare femeilor în majoritatea activităților economice, cele mai mari diferențe regăsindu-se în:

  • activități financiare și de asigurări – cu 42,9% (+8105,0 lei) mai mult
  • informații și comunicații – cu 35,7% (+6704,5 lei) mai mult
  • industrie – cu 20,9% (+1660,7 lei) mai mult
  • sănătate și asistență socială – cu 19,6% (+1634,4 lei) mai mult.

Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare” menționa într-un raport dat publicității la începutul anului curent, că, cel mai probabil, diferența de gen la salarii ar putea avea valori mult mai mari, dacă în cifrele oficiale s-ar reflecta remunerarea de facto a bărbaților și a femeilor. Spre exemplu, în cadrul unui sondaj de opinie realizat pe un eșantion de persoane salarizate, diferența medie de gen la salarii este de cel puțin 25%. „Cea mai mare parte din inegalitatea salarială nu poate fi explicată prin factori obiectivi. Acest lucru înseamnă că și în cazul în care distribuția pe poziții, nivele de educație, tipul de companii este egală între bărbați și femei, pe piața muncii oricum va exista o inegalitate de remunerare de peste 16%. Această situație poate fi explicată prin faptul că persistă fenomenul discriminării femeilor. Chiar dacă femeile au, în general, un avantaj educațional în raport cu bărbații, salariile acestora sunt, în mod tipic, mai mici decât ale bărbaților, indiferent de sectorul public sau privat și indiferent de domeniul de activitate”, au menționat experții.

„Ești bărbat și trebuie să poți”

Activista civică Diana Guja, militantă pentru drepturile femeilor, susține că situația privind discrepanța salarială va putea fi soluționată, doar dacă va fi „abordată sistemic și o să fie privită în ansamblu” și doar „din clipa în care o să schimbăm mesajul pe care îl transmite copiilor noștri”. 

„Problema va fi soluționată dacă o să încetăm să transmitem fetițelor mesaje că femeile au anumite joburi sau că anumite joburi sunt pentru femei și că alte ocupații sunt bărbați. La noi cum se întâmplă? În pozițiile-cheie, de conducere, aplică mai mult bărbații. Și nu de aceea că au mai multe abilități, ci pentru că ei sunt cu mult mai încrezuți în forțele lor. Lor de mici li se transmite mesajul că «ești bărbat și că tu trebuie să poți». Fetelor nu li se transmite mesajul acesta”, susține Diana Guja.

Între timp, în opinia ei, ar trebui să se facă campanii care să transmită mesajul că agenții economici să nu plătească femeile mai puțin decât bărbații, să existe un program prin care băieții să fie motivați să-și ia joburi considerate feminine –  cum ar fi învățătoare de școală primară, cadru didactic la grădiniță sau asistent medical. În același timp, fetele să fie  motivate ca de exemplu să aplice „la grămada de facultăți„ Universitatea Tehnică, unde sunt grupe unde nu este nicio fată. „Eu cred că numai așa salariile vor deveni egale. Și nu numai salarii egale, dar și că în pozițiile de conducere , unde sunt cele mai mari salarii, vor fi și femei. Femeile vor avea încredere să candideze la joburi de top”, a mai spus Diana Guja. 

Chiar dacă femeia ocupă același post și primește același salariu ca bărbatul, aceasta muncește mult mai mult

Tatiana Lariușina, expertă în economie de la IDIS Viitorul, spune că cea mai mare problemă legată de discrepanța economică ține nu atât de legislație, ci faptul că ea nu se respectă. „De exemplu, concursurile pentru posturile-cheie, care la prima aparență se fac în mod corect, dar totodată în mod subiectiv. De exemplu, cazul unei femei afaceri cunoscută în agenda de business, care a pretins anterior la șefia Căilor Ferate. Nu a avut nicio șansă. A acționat în judecată, unde a câștigat, dar situația e rămas aceeași. Faptul că a fost femeie a jucat contra ei”, ne-a povestit experta.  Astfel, potrivit ei, femeile lipsesc în board-ul companiilor mari cu capital public de la noi. „Acest lucru este o manifestare a neîncrederii în capacităților femeilor ori o inerție mentală în luarea deciziilor – femeile trebuie să stea acasă și să stea cuminte”, a spus ea.

Mai mult, experta a atenționat că în Republica Moldova chiar dacă femeia ocupă același post și primește același salariu ca bărbatul, aceasta muncește mult mai mult. Tatiana Lariușina a menționat că în aceste condiții, ar trebui atrasă atenția mult mai mare la implementarea legislației și să se asigure o transparență complexă în acest sens. „Iar cei care încalcă legislația să fie penalizați”, a adăugat ea. Totodată, Tatiana Lariușina a precizat că Republica Moldova are exemple pozitive, când femeile au stat la baza unor afaceri prospere și la consolidarea unor instituții, care și-au spus cuvântul la luarea deciziilor în cele mai dificile situații, dar astfel de cazuri sunt puține. Ca și activista Diana Guja, Tatiana Lariușina a menționat lucrurile se vor schimba după ce familia și școala vor pune accentul pe educația de gen, fetițele fiind încurajate și motivate să tindă pentru posturi-cheie și profesii considerate pentru bărbați.  

UN Women a trimis astăzi un comunicat în care arată că înlăturarea diferenței de remunerare între bărbați și femei necesită un ansamblu de măsuri care favorizează munca decentă pentru toți. Acesta include măsuri care promovează formalizarea economiei informale, care plasează lucrătorii informali sub egida unei protecții legale și eficiente și care le permit să-și apere mai bine interesele.

„Asigurarea drepturilor lucrătorilor de a se organiza și de a negocia convenții colective este o parte importantă a soluției. Este de o importanță crucială ca femeile să participe la structurile de conducere ale angajatorilor și sindicatelor, elaborând o legislație care stabilește cadre juridice cuprinzătoare care promovează egalitatea de gen la locul de muncă”, se mai arată în comunicat UN Women.

Am absolvit facultatea de litere, dar lucrez în jurnalism din '98. O perioadă îndelungată am fost știristă profilată pe teme economice și sociale. Din 2014 lucrez la Moldova.org, unde am descoperit toată paleta de culori ale presei online. Îmi place să scriu materiale explicative și analitice. Politica editorială a redacției mi-a permis să-mi lărgesc viziunile asupra mai multor aspecte ale vieții.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.