Ministrul de externe Oleg Țulea a mai afirmat că, până la finele anului, urmează să ajungă în R. Moldova 100 milioane de la Uniunea Europeană. „Promovarea reformei justiției, combaterea corupției și redresarea social-economică raman obiectivele R Moldova” a afirmat Oleg Țulea.
Europa Liberă: Cât de mult rămâne a fi preocupat statul Republica Moldova de importul vaccinului anti-COVID? Pentru că unii demnitari spun că Rusia este țara care va furniza Republicii Moldova acest vaccin, alții spun că ar putea să se orienteze către China și să importe de acolo, s-a vorbit că România ar putea să ajute Republica Moldova prin intermediul Uniunii Europene... Vă este clar totuși, cum se va rezolva această problemă din momentul apariției vaccinului?
Oleg Țulea: „Ceea ce pot să vă spun - și am discutat acest subiect și cu Comisarul european pentru Sănătate de la DG SANTE - că accesul Republicii Moldova la mecanismele de procurare a medicamentelor și a dispozitivelor medicale, inclusiv vaccinuri a fost un subiect la care m-am referit și continui să-l adresez tuturor oficialilor cu care m-am întâlnit inclusiv la Bruxelles, pentru că am fost marcat de situația în care ne-am pomenit noi în martie-aprilie, atunci când statele de la care noi de obicei cumpărăm medicamente au impus restricții la export și noi am suferit în acele săptămâni complicate din cauza acestor restricții, de aceea vom fi preocupați de acest subiect.”
Europa Liberă: E politizat subiectul?
Oleg Țulea: „Probabil că există o anumită doză și există o retorică la nivel internațional, o competiție pe care eu n-o agreez, există o preocupare la nivel european și finanțări enorme care sunt vărsate în aceste bugete care sunt destinate producerii acestui vaccin, există anumite speranțe și noi ne dorim foarte mult, la fel ca și alte state din cadrul Parteneriatului Estic, să fim și noi printre beneficiari, de aceea vom comunica pe bilaterală la nivel de UE...”
Europa Liberă: Dar se regăsește Republica Moldova pe lista beneficiarilor?
Oleg Țulea: „Nu există lista beneficiarilor. Ceea ce vă spun eu se referă la o solicitare a noastră care se referă nu doar la Republica Moldova, dar la toate țările din cadrul Parteneriatului Estic, să ni se permită procurarea de medicamente și dispozitive în cadrul unui mecanism al UE destinat acestui sector la care au acces, bunăoară, țările din Balcanii de Vest. Am primit un feedback din partea mai multor politicieni europeni, deputați, inclusiv dl Tudorache, care s-au oferit să fie și ei vocali în această privință și să transmită acest mesaj mai departe.
Pe de altă parte, anumite necesități care se referă la vaccinurile de gripă de care avem nevoie astăzi în Republica Moldova în apropiere de sezonul rece, le transmitem inclusiv pe bilaterală către diverse state europene, dar și Comisiei Europene, Directoratului responsabil de sănătate, pentru că ne dorim să participăm cu toții pe această platformă în discuție și să asigurăm necesitățile din sectorul de sănătate în Republica Moldova.
Nu cred că vaccinul care eventual este sau va fi produs în Rusia sau China ar trebui să fie privit cu o doză de scepticism din partea noastră, pentru că trăim o realitate foarte incertă, de aceea ar trebui să utilizăm probabil orice posibilitate verificată...”
Europa Liberă: Dar autoritățile spun că respectă ceea ce se sugerează din partea Organizației Mondiale a Sănătății?
Oleg Țulea: „Cu siguranță! Și aceasta a fost o regulă scrisă/nescrisă, toate acțiunile care au fost întreprinse de către guvern au fost consultate cu OMS, iar reprezentanții OMS au participat la toate ședințele Comisiei excepționale de sănătate publică și de fiecare dată opinia lor a fost consultată.”
Europa Liberă: Să continuăm despre întrevederile pe care le-ați avut la Bruxelles, v-ați întâlnit cu mai mulți comisari...
Oleg Țulea: „Am avut o comunicare foarte bună cu Comisarul pentru Vecinătate, Oliver Varhelyi, pe care l-am invitat la Chișinău. De altfel, invitația de a vizita Republica Moldova am transmis-o tuturor, foarte mulți dintre comisari sunt în primul lor mandat, dar eu cred că realitățile le simți cel mai bine când ești în teren și comunici...”
Europa Liberă: Cine ar putea primul să viziteze Republica Moldova?
Oleg Țulea: „Avem promisiunea că va fi organizată vizita comisarului Varhelyi la Chișinău, urmează să convenim anume momentul când vom organiza această vizită.”
Europa Liberă: Cred că după alegerile prezidențiale, cel mai probabil?
Avem promisiunea că va fi organizată vizita comisarului Varhelyi la Chișinău.
Oleg Țulea: „Probabil că mai multe vizite totuși vor fi organizate după alegerile prezidențiale. Totuși este un moment politic sensibil și nu se va dori într-un fel implicarea în acest proces intern, dar este extrem de important să folosim din punctul nostru de vedere această fereastră deschisă de oportunitate, care a fost creată în urma unui răspuns pozitiv și a unui raport pozitiv despre Republica Moldova, care se referea la îndeplinirea condiționalităților pentru tranșa a doua. Deci, aceasta e ceea ce ne-am propus. Noi credem că ne-a reușit, dar mai există foarte multe lucruri asupra cărora trebuie să stăruim în continuare, deci până la sfârșit de an să îndeplinim condiționalitățile despre care am vorbit. Iar noi suntem interesați să avem acest dialog continuu care, la fel cum ați remarcat, este perturbat de pandemie, dar, indiferent de posibilitățile tehnice, prin videoconferință sau pe viu noi suntem motivați să continuăm acest dialog, pentru că avem de discutat multe subiecte. Există proiecte importante sectoriale, inclusiv în domeniul energetic, inclusiv probleme...”
Europa Liberă: V-ați întâlnit și cu Comisarul pentru probleme energetice?
Oleg Țulea: „Da. Inclusiv pentru probleme din sectorul de sănătate la care m-am referit trebuie să existe platforme de comunicare diferite la nivel general, dialogul politic la nivel sectorial, ca să avansăm pe proiectele care sunt în derulare și alte noi sectoare care trebuie acoperite, inclusiv prin programe de asistență, programe de finanțare din partea UE. Există o deschidere, inclusiv în domeniul energetic, cunoașteți cât de importante sunt pentru noi proiectele din domeniul eficienței energetice...”
Europa Liberă: Dar mai cunoaștem că Pachetul trei trebuie să fie pe ordinea zilei, pentru că 2020 este ultimul termen când Republica Moldova trebuie să aibă un răspuns clar – ce se întâmplă cu rețelele?
Oleg Țulea: „Este adevărat! Există angajamentul și obligația Republicii Moldova să îndeplinească Pachetul trei energetic până la sfârșitul anului. Câte ceva ne-a reușit, inclusiv prin acțiunile guvernului din lunile precedente, există totuși și alte îngrijorări, apropo, cu siguranță că au fost comunicate în cadrul vizitei la Bruxelles, iar eu am diseminat aceste îngrijorări colegilor din guvern. Pe de altă parte, am primit inclusiv mesaje de încurajare, ca să continuăm acest exercițiu.”
Europa Liberă: Mesaje de încurajare și îngrijorări cam nu se suprapun?
Oleg Țulea: „Se suprapun, pentru că, chiar dacă se punctează anumite probleme...”
Europa Liberă: Dacă nu se respectă termenul până la finele acestui an, Pachetul energetic trei să nu aibă finalitate, ce se întâmplă?
Oleg Țulea: „Rămâne o restanță, o problemă majoră, rămânem, practic, cu temele de acasă nefăcute, dar eu sper foarte mult ca noi să reușim să realizăm acest deziderat.”
Europa Liberă: Ce ați discutat și cu Mircea Geoană, relația Republica Moldova – NATO?
Oleg Țulea: „Am avut o întrevedere inclusiv cu dl Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO. Există o cooperare foarte bogată care a fost construită pe parcursul mai multor ani, în primul rând, toată asistența care a fost livrată Republicii Moldova pe parcursul anilor și care ne ajută, de fapt, să implementăm reforme, inclusiv în ceea ce privește sporirea capacităților de apărare și securitate. Există un alt aspect relevant în acest an, și anume asistența care a fost oferită Republicii Moldova pentru a ajuta sistemul de sănătate și vreau să vă spun că foarte multă asistență care a venit pe bilaterală din partea mai multor state, și ați fost martorii acestei asistențe care a fost livrată Republicii Moldova, a venit datorită faptului că solicitările pentru asistență au fost plasate în cadrul acestui mecanism din cadrul NATO pentru răspuns la urgență, care a fost activat de către noi.
Pe de altă parte, există programe noi de asistență strict legate de COVID, unde iarăși noi suntem luați în considerare, suntem vizați, or, ultimul program de 500 de mii de euro, care se referă la procurarea de echipamente medicale, măști de protecție, decizia pozitivă a fost recent luată la sediul NATO și sperăm că această asistență să fie livrată nouă. Avem programe sectoriale importante, este la fel important să spunem că avem multe proiecte care se referă la anumite beneficii non-militare de care noi beneficiem, inclusiv să ne amintim de programele de distrugere a pesticidelor care au rămas moștenire încă din perioada sovietică. Or, noi avem interesul, pe de o parte, să întărim dialogul politic, dar și să avansăm cu aceste programe importante care ne ajută să întărim capacitățile noastre de securitate, de apărare, să acoperim noi domenii care devin foarte importante în această perioadă, precum amenințările hibride, securitatea informațională etc., etc. Întărim capacitățile Armatei Naționale și ale altor structuri de forță și fortificăm democrația în Republica Moldova per general.”
Europa Liberă: Ați abordat și subiectul transnistrean în cadrul acestor întrevederi cu interlocutorii pe care i-ați avut la Bruxelles?
Oleg Țulea: „Am informat, și pentru noi este foarte important suportul constant din partea NATO pe acest dosar. Deci, NATO a fost în permanență vocal în a susține poziția Republicii Moldova, inclusiv legată de retragerea trupelor rusești de pe teritoriul Republicii Moldova.
Și am folosit această ocazie ca să explic ultimele evoluții din perioada de pandemie din regiunea transnistreană, inclusiv obstacolele noi care au fost instalate de către așa-zisele autorități, încălcările drepturilor omului, noile impedimente pentru procesul educațional care vizează școlile din această regiune. Am folosit ocazia ca să aduc la cunoștință tot ce este mai important pe acest dosar.”
Europa Liberă: Din câte înțeleg, acum toate pregătirile sunt focusate pe discursul pentru Adunarea Generală ONU. Cum va fi prezentă Republica Moldova la acest for?
Oleg Țulea: „Este un exercițiu care se desfășoară anual, există mai multe părți ale participării noastre care vor fi acoperite de către dl președinte Igor Dodon, dl prim-ministru și eu, ministrul Afacerilor Externe. Există o comunicare între instituții legată de participarea noastră...”
Europa Liberă: Prezență fizică nu va fi?
Oleg Țulea: „Nu va fi prezență fizică, sunt înregistrate anumite mesaje video care conțin discursul, aceste materiale sunt transmise la New York și vor fi utilizate...”
Europa Liberă: Pe ce va pune Republica Moldova accent în această toamnă la ONU?
Oleg Țulea: „Există mai multe subiecte, noi încercăm să folosim ocazia participării la segmentul înalt ca să comunicăm tot ce este relevant pe plan internațional și regional, dar să punem în valoare sau să supunem atenției internaționale și aspecte ce țin de realitățile din Republica Moldova. Deci, practic, paradigma nu va fi schimbată și vom merge exact în aceeași direcție.”
Europa Liberă: Pe timp de pandemie ați reușit să mergeți la Kiev, ați discutat cu omologul Dvs. Cum anticipați cooperarea moldo-ucraineană?
Oleg Țulea: „Există o serie de probleme care rămân nesoluționate de foarte mult timp. Probabil că această tărăgănare a fost dictată de anumiți factori obiectivi, dar am impresia de multe ori că această tărăgănare a fost motivată inclusiv de lipsa unui interes de a mișca lucrurile. Eu sunt persoana căreia îi place de fiecare dată să existe dinamism în tot ce înseamnă negocieri, comunicări sau discutarea, cel puțin, a acestor probleme. De aceea, eu sper foarte mult că, iarăși o să folosesc această sintagmă, fereastră de oportunitate, urmare a discuțiilor cu ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, dl Kuleba, așteptăm și confirmarea vizitei dlui vicepremier pentru Integrare, dl Reznikov, să relansăm dialogul pe toate subiectele de pe agenda bilaterală și să încercăm să găsim soluții la problemele care, repet, sunt nesoluționate de ani și ani de zile.”
Europa Liberă: Și care sunt problemele cu barbă?
Oleg Țulea: „Sunt probleme legate de proprietățile noastre pe teritoriul Ucrainei, sunt probleme legate de marcarea frontierei, sunt probleme legate de funcționarea Centralei Novodnestrovsk, sunt probleme legate iarăși de controlul comun la frontieră, proiect care a fost lansat acum câțiva ani și am vrea să-l continuăm deja pe întreg segmentul, inclusiv pe segmentul central. Deci, există foarte multe aspecte care sunt foarte specifice.”
Europa Liberă: Construcția de centrale pe Nistru?
Oleg Țulea: „Novodnestrovsk, la asta m-am și referit...”
Europa Liberă: Partea ucraineană și-a schimbat în vreun fel poziția?
Sunt probleme legate de proprietățile noastre pe teritoriul Ucrainei, sunt probleme legate de marcarea frontierei, sunt probleme legate de funcționarea Centralei Novodnestrovsk...
Oleg Țulea: „Este un proces foarte complex. În cadrul discuțiilor cu dl Kuleba am agreat transmiterea unei adresări comune a miniștrilor Afacerilor Externe către partenerii europeni, în cazul de față, Comisiei Europene pentru a ne ajuta să găsim o soluție cu privire la acest nod de probleme care se referă inclusiv la securitatea de alimentare cu apă potabilă pentru cetățenii Republicii Moldova, dar mai ales celor din Chișinău; se referă la problemele ecologice, cât de protejat va fi Nistrul în următorii 5, 10, 30 de ani – toate aceste aspecte noi încercăm să le abordăm, iar pentru a găsi soluțiile cele mai potrivite avem nevoie de expertiza și suportul Uniunii Europene.
A existat o comunicare pe timpul când dl Filip era premier, o adresare comună a premierilor Ucrainei și Republicii Moldova, o comunicare care a fost întreruptă la un anumit moment, deci acum ne propunem să avem o adresare comună pe care s-o acompaniem inclusiv cu informații foarte exacte vizavi de felul cum arată lucrurile și unde exact avem nevoie de suport, asistență, inclusiv asistență financiară. Pe de altă parte, reactivăm activitatea grupurilor de lucru bilaterale, a comisiei care se ocupă de această problemă, pentru ca la nivel tehnic discuțiile să continue, inclusiv în această perioadă. Încercăm să mișcăm lucrurile, iar multe dintre aceste acțiuni înțeleg că sunt invizibile sau nu li se face mare publicitate, dar vreau să vă asigur că am deblocat într-un fel și aducem în pic de dinamism în această direcție.”
Europa Liberă: O vizită la București aveți programată?
Oleg Țulea: „Nu am programată și mi-aș dori foarte mult să merg la București, neoficial am mai fost și continui să comunic cu omologul meu, dl Bogdan Aurescu, avem foarte multe subiecte pe care inclusiv în aceste zile le discutăm. Există un dialog constant, mi-aș dori foarte mult să merg la București și sper că acest lucru se va întâmpla.”
Europa Liberă: Dar la Moscova aveți preconizată o vizită?
Oleg Țulea: „N-am planificat, există câteva acțiuni care au fost planificate de la începutul anului, inclusiv o rundă de consultări politice, consulare și pe alte aspecte; vom avea ședința Comisiei mixte de cooperare economică la început de octombrie, deci ar trebui să mișcăm un pic lucrurile.”
Europa Liberă: Cazul Navalnîi îl urmăriți?
Oleg Țulea: „Cu siguranță că îl urmărim. Avem planificată inclusiv în cadrul ministerului o sesiune de stabilire a unei poziții pe interior asupra unor cazuri care se află în atenția comunității internaționale, de asemenea urmărim evoluțiile din Belarus și multe, multe altele.”
Europa Liberă: Apropo despre evoluțiile din Belarus ați avut un comunicat de presă.
Oleg Țulea: „Comunicatul pe subiectul Belarus, probabil că ați remarcat, sunt lucruri la care trebuie să atragem atenția, mai ales violența aplicată asupra protestatarilor pașnici care au ieșit în stradă într-un număr impunător, inclusiv anumite îngrijorări au fost transmise de către noi și dorința noastră sinceră, având în vedere că Belarusul este un partener extrem de important pentru Republica Moldova, pentru economia Republicii Moldova, să existe totuși o soluție pașnică politică care să fie găsită de societatea belarusă în cadrul unui dialog incluziv.”
