(video) Pavel Filip, despre expulzarea ilegală a profesorilor turci: „Nu cred că Vasile Botnari e cel care a luat această decizie”

Decizia în dosarul celor șase profesori turci expulzați ilegal din Republica Moldova asumată de fostul șef al Serviciului Informațional Secret(SIS), Vasile Botnari, nu i-a aparținut acestuia. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova, de către liderul Partidului Democrat (PDM), Pavel Filip.

Foto: UNIMEDIA

„În ziua de 06 septembrie am fost telefonat de un profesor de la liceul Orizont, care mi-a spus ce se întâmplă. Am dat câteva telefoane, inclusiv la unii conducători ai SIS, care m-au informat că avionul cu cei șapte profesori decolează deja din Aeroportul Chișinău. Nu vreau să spun câte discuții am avut cu colegii de partid, cu șeful partidului de atunci. Așa și nu am înțeles care au fost motivele expulzării acelor profesori, cine a avut o atribuție sau contribuție la acest caz“, poveștește Pavel Filip.

Liderul PD nu crede că fostul șef SIS, Vasile Botnari, cel care și-a asumat vina pentru acțiunile ce au avut loc cu doi ani în urmă, a fost persoana care a luat această decizie.

„Cred că până la urmă se va face lumină pe acest caz. Nu cred că Vasile Botnari e cel care a luat de unul singur această decizie, deși și-a asumat această responsabilitate. Nu cred că el a luat aceste decizii”, a conchis Pavel Filip.

Amintim că ieri,16 septembrie 2020, la demersul Procuraturii Generale, în condițiile interesului public major, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani a publicat extrasul sentinței din 15 iulie 2020, pronunțată în privința fostului Director SIS, recunoscut vinovat de abuz de serviciu la îndepărtarea de pe teritoriul Republicii Moldova a celor șapte profesori turci.

PG precizează că, judecătorul a secretizat în totalitate sentința pe acest dosar, procurorii fiind în imposibilitate de a informa publicul larg despre dispozitivul sentinței, care la fel, a fost clasificat.

Astfel, prin Sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 15 iulie 2020, Vasile Botnari a fost condamnat la amendă penală în mărime de 88 de mii de lei, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice timp de 5 ani.

De asemenea, inculpatul a achitat benevol, până la pronunțarea sentinței: - în folosul Ministerului Finanțelor – 125 de mii de euro – drept prejudiciu cauzat statului prin condamnarea Republicii Moldova la CtEDO,

- în folosul SIS – 348 432 lei pentru închirierea navei pentru îndepărtarea victimelor de pe teritoriul Republicii Moldova în Turcia.

De notat că, procurorul de caz a solicitat condamnarea inculpatului la o pedeapsă mult mai aspră, și anume - 3 ani închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 5 ani. Totuși, sentința nu a fost contestată de acuzator în termenul prevăzut de lege, apărând suspiciuni și asupra unor încălcări procesuale, cum ar fi nerecunoașterea și neatragerea părților vătămate în proces, vicierea pronunțării sentinței etc.

Fără a încălca principiul independenței procesuale a acuzatorului de stat și responsabilitatea lui în raport cu toate elementele relevante ale cazului, săptămâna trecută, Procurorul General a dispus inițierea unei anchete de serviciu pentru a stabili obiectiv toate circumstanțele de fapt ale acestui caz pentru a fi dată apreciere prestației profesionale a acestuia.

Amintim că în dimineața zilei de 06 septembrie 2018, șapte angajați ai rețelei de licee „Orizont” au fost reținuți în timp ce ieșeau din casă pentru a merge la serviciu și transportați la Aeroportul Internațional Chișinău, acolo unde îi aștepta un avion, plătit de SIS, pentru a-i duce în țara lor de origine, Turcia.

SIS declara atunci că cei șapte cetățeni turci ar avea legături cu o grupare islamistă, condusă de clericul Fethullah Gülen, aflat de mai mulți ani în auto-exil în SUA, din cauza relației sale tensionate cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan.

La 11 iunie 2019, CtEDO a emis o hotărâre prin care a declarat că Republica Moldova a încălcat dreptul la libertate și siguranță şi dreptul la respectarea vieții private și de familie a cinci cetățeni turci care s-au adresat în instanța europeană.


Pub