Linkuri accesibilitate

„Mentalitatea conspiraţionistă”


Studiu al Fundaţiei „Konrad Adenauer” privind răspîndirea actuală a teoriilor conspiraţioniste

S-a vorbit şi-n perioade de dinaintea pandemiei despre conspiraţionism. Izbucnirea pandemiei, însă, a impulsionat acest fenomen.

„Mentalitatea conspiraţionistă”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:47 0:00
Link direct

Pia Lamberty, de la Universitatea „Gutenberg” din Mainz care a cercetat fenomenul din perspectiva psihologiei sociale, chiar vorbeşte despre existenţa unei „mentalităţi conspiraţioniste”, ante-corona, afirmînd că, în ultimele luni, se poate observa o adevărată explozie a fenomenului.

Cât de periculoase sunt știrile false pentru societate?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:23 0:00
Iată că teza formulată de Lamberty într-un interviu acordat canalului 2 al televiziunii publice germane (ZDF) se confirmă într-un studiu publicat acum de Fundaţia „Konrad Adenauer”, apropiată Uniunii Creştin-Democrate.

Studiul intitulat Sie sind überall. Eine repräsentative Umfrage zu Verschwörungstheorien* („Ei sunt pretutindeni. Un sondaj reprezentativ privitor la teorii ale conspiraţiei”) a fost realizat de către Jochen Roos. Cercetarea a scos la iveală că o treime din populaţia Germaniei împărtăşeşte idei conspiraţioniste. Cine sînt cei care cred şi de ce cred în aceste teorii au fost întrebările de bază la care studiul încearcă să ofere un răspuns, prin intermediul unui chestionar.

Studiul Fundației Konrad Adenauer despre conspirație
Studiul Fundației Konrad Adenauer despre conspirație

11 la sută dintre cei chestionaţi cred că lumea este controlată de forţe oculte (adică: secrete şi invizibile pentru omul obişnuit). 19 la sută cred că există, probabil, un asemenea control ocult. Semnificativ, în acest context, este faptul că fiecare al şaselea dintre cei care cred în aceste forţe malefice, secrete, nu putea preciza limpede despre ce fel de forţe este vorba. 13 la sută aveau în minte mari întreprinderi economice, bănci sau „capitalul financiar”. 12 procente vorbeau despre servicii secrete, CIA, Mossad-ul sau KGB-ul, care nici nu mai există. 11 la sută susţineau vag că ar fi vorba despre „oameni bogaţi”, „familii bogate” sau se referau la familia Rockefeller sau la cea evreiască Rothschild.

Teorii conspiraţioniste sînt mai puţin răspîndite între persoane cu educaţie superioară, decît la oameni care au terminat doar învăţămîntul general. Numărul celor care cred în teoria forţelor secrete este mai mare între refugiaţi sau născuţi în familiile unor emigranţi, decît în rîndurile populaţiei tradiţional autohtone.

Studiul mai dezvăluie şi gradul de răspîndire a conspiraţionismului în diferitele partide din Germania. 56 la sută dintre membrii partidului naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD) cred în conspiraţia mondială a unor forţe oculte. Dar şi în celelalte partide există destul de multe persoane care cred în mitul forţelor oculte care conduc lumea: 29 la sută dintre creştin-democraţi şi creştin-sociali (bavarezi), 27 la sută dintre social-democraţi, 20 la sută dintre ecologişti, 30 la sută dintre liberali şi 20 la sută dintre aderenţii Partidului Stângii.

Concepţiile conspiraţioniste sunt mai puţin răspîndite între cei care folosesc ca sursă de informare mass-media publică. Cei care cred că radio-televiziunea publică este tributară forţelor oculte sunt convinşi de existenţa celor care, în secret, deţin puterea globală.

„Teoriile conspiraţioniste”, concluzionează autorul studiului, „sunt foarte răspîndite” chiar dacă numai sub forma unei probabilităţi interpretative. Mulţi oameni îşi imaginează că „în spatele lumii vizibile” „acţionează personaje secrete.”

*) Jochen Roos, „Sie sind überall. Eine repräsentative Umfrage zu Verschwörungstheorien”, („Ei sunt pretutindeni. Un sondaj reprezentativ privitor la teorii ale conspiraţiei”), Konrad-Adenauer-Stiftung, Berlin, 2020, 35 pp.

Previous Next

XS
SM
MD
LG