Linkuri accesibilitate

Tupeul și nesimțirea ca rețetă politică


După trei zile de la evenimentul numit de presă „nuntă pe vreme de pandemie”, care l-a implicat în calitate de socru mare pe premierul Ion Chicu, tot el președinte al Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, șeful cabinetului de miniștri s-a hotărât să vorbească.

Tupeul și nesimțirea ca rețetă politică
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:03 0:00
Link direct

A zis că nu a fost vorba de o nuntă propriu-zisă, ci de o „masă de sărbătoare” între cele mai apropiate rude, de o petrecere în aer liber, cu respectarea tuturor rigorilor impuse de situația epidemiologică, inclusiv în ce privește numărul invitaților. „Acest subiect îl consider închis”, a declarat Chicu, vizibil deranjat de insistența jurnaliștilor.

Doar că subiectul nu se închide când dorește și când se enervează premierul, pentru că el este un funcționar public și trebuie să dea socoteală în fața cetățenilor. A fost o petrecere privată pe timp de pandemie, cu câteva zile înainte ca în Moldova să fie depășită cifra de 1 000 de decese cauzate de Covid-19, iar acest dezastru este în responsabilitatea prim-ministrului și a guvernului pe care îl conduce, ori tocmai demnitarii statului sunt chemați să ofere exemple de comportament corect, să dea dovadă de sobrietate și responsabilitate, să respecte regulile pe care ei înșiși le-au instituit.

Formularea grăbită a dlui Chicu voia să prevină, să escamoteze alte întrebări incomode, cum ar fi: de ce la un eveniment privat, petrecut în familia primului ministru, au fost angajați agenți de pază de la SPPS, de ce întreaga zonă din preajma Vinăriei Poiana a fost încercuită, păzită cu strășnicie, iar accesul jurnaliștilor interzis? Răspunsul lui Ion Chicu a fost că nu știe nimic despre prezența agenților SPPS: „Eu cred că s-au respectat toate protocoalele, dar puteți face un demers la adresa tuturor instituțiilor responsabile pentru a vedea dacă s-a încălcat ceva”, a declarat Ion Chicu.

Atitudinea arogantă a prim-ministrului, care ne recomandă să scriem scrisori și interpelări pentru a afla adevărul, adică să începem un epistolar absurd și fără finalitate, demonstrează că se simte invulnerabil și inexpugnabil în fața legii. E convins că orice ar spune, orice ar face nu are de suportat nici un fel de consecințe. Oprobriul public? Să fim serioși!

Premierul Chicu, venit din echipa de consilieri a lui Dodon, are „spete tari”, cum se spune la noi. Și să nu creadă deputatul PAS Radu Marian, care a înaintat un demers la procuratură pentru a obține răspuns pe marginea mai multor abuzuri consemnate cu ocazia „nunții” fiului premierului, că „organele” se vor grăbi să ia atitudine. Premierul are susținerea prezidentului, căruia i-a făcut multe servicii, și se bazează pe o majoritate parlamentară în care nimeni nu mișcă în front, după episodul cu defectarea socialistului Gațcan, aspru pedepsită în ședințe de reeducare, tovărășești.

Președintele Igor Dodon dându-i dispoziții prim ministrului Ion Chicu
Președintele Igor Dodon dându-i dispoziții prim ministrului Ion Chicu

Chicu nu face decât să-l imite pe șeful său, Dodon, care a oferit în toată această perioadă de pandemie nenumărate exemple de sfidare a regulilor și un comportament nesimțit. Dodon a fost filmat în timp ce primea o pungă de bani de la Plahotniuc cu care urma să-și plătească oamenii din partid, iar procuratura generală a spus că nu are nici un temei pentru a iniția vreo anchetă împotriva prezidentului pe suspiciunea de corupere.

Voi, cetățenii, sunteți o cantitate neglijabilă

Exact același servilism față de șefii politici au demonstrat instituțiile de drept și pe timpul fostului regim oligarhic. Toate demersurile opoziției împotriva lui Plahotniuc și a lui Dodon, pe care îi acuzau de înaltă trădare, au fost respinse din lipsă de dovezi. „Noi servim puterea – dau de înțeles instituțiile statului – cine e la pupitrul politic, acela comandă muzica. Voronin, Plahotniuc, Dodon… nu contează cum îl cheamă, noi pe el îl servim. Voi, cetățenii, sunteți o cantitate neglijabilă!”

Observatorii din străinătate, nefamiliarizați cu realitățile moldovenești, se vor întreba uimiți, contrariați, de ce potentații acestui stat manifestă un comportament atât de sfidător față de cetățeni, nu-și dau seama că își subminează autoritatea, că își năruiesc șansele electorale? Șefii politici din R. Moldova nu-și fac probleme. Pentru că știu că moldovenii au memoria scurtă și se vor lăsa mințiți în continuare de frazele pompoase și de apeluri mobilizatoare în apărarea statalității amenințate de unionism.

O statalitate calpă, lipsită de substanță, cum s-a văzut și la ceremonia desfășurată la palatul prezidențial, în 27 august 2020, unde a fost citită un fel de „Declarație de Independență”, care ar fi trebuit să-i umple de rușine și indignare pe toți moldovenii. S-a comis un adevărat sacrilegiu. Din textul Declarației de Independență, autentice, au fost eliminate toate referirile la comuniunea națională a moldovenilor cu românii de peste Prut, la anul 1812, când Basarabia a fost ruptă de Rusia țaristă din trupul Principatului Moldovei, și omisă referirea la Pactul Ribbentrop-Molotov care a scufundat Basarabia în abisul gulagului stalinist.

Așadar, după ce originalul Declarației de Independență s-a mistuit în incendiul din 7 aprilie 2009, pus la cale de iscoadele regimului Voronin, Dodon a intervenit cu tupeu și în textul Declarației de Independență. Citești acest document trunchiat în proporție de 2/3! (circulă pe rețelele de socializare) și rămâi cu senzația că este vorba de un popor spălat pe creier, fără trecut și fără idealuri. Te întrebi de ce și-ar mai fi dorit libertatea și independența? Vă imaginați vreun șef de stat din Europa civilizată care să-și permită să mutileze documentul fondator al țării sale? Oare ce carieră politică și penală l-ar aștepta?...

Dacă ar putea, Moscova și agenții ei de la Chișinău ar scoate cu fierul roșu amintirea acestui document din memoria moldovenilor. Nici n-ar avea mult de lucru. Mulți concetățeni de-ai noștri nu resimt asemenea diversiuni și afronturi politice drept o jignire a demnității lor naționale și nu au nici un fel de exigențe față de cei cărora le plătesc salariile. Asta se vede, cum spuneam, și din felul dezastruos în care guvernanții gestionează criza de sănătate. Din martie, de la începutul pandemiei, și până azi prețul unui test la Covid în Republica Moldova nu s-a schimbat – 800 de lei, cât o jumătate de pensie! Și-l poți face doar la privați.

Guvernarea, în frunte cu Dodon și Chicu, nu s-a gândit să obțină teste gratuite sau măcar la un preț mai mic, accesibil cetățenilor. Are alte priorități. Dodon face naveta între Moscova și Muntele Athos. La Putin se duce după bani și susținere politică, la Muntele Athos cerșește binecuvântare pentru a câștiga alegerile prezidențiale.

Aroganța și nesimțirea oficialilor de la Chișinău este încurajată în mare măsură și de râca, de vrajba din interiorul taberei pro-europene și unioniste. Competitorii electorali de pe dreapta știu că nu pot lua voturi decât unii de la alții, nu și de la socialiști, de aceea se vor bate între ei și în actualele alegeri prezidențiale. În situația în care dreapta nu va lucra la o strategie electorală comună și-și va continua lupta fratricidă, Dodon, ajutat de Moscova și de un nou desant electoral din Transnistria, își poate asigura o intrare lejeră în turul II. Pe stânga oricum nu are rivali serioși. Usatîi este urmărit penal în Rusia în dosarul spălării de bani. O nouă vizită la Moscova, în ajunul alegerilor, și o fotografie cu Putin îi garantează lui Dodon un scor bun, pentru că moldovenii îl admiră pe Putin.

Tupeul, nesimțirea, corupția, incultura au fost mereu o formulă de succes în Republica Moldova. Cei care îi votează pe politicieni după criterii diametral opuse n-au reușit până acum să încline balanța în favoarea cinstei, adevărului și dreptății.

* Opiniile exprimate în acest material aparțin autorului și nu sunt neapărat ale Europei Libere.

  • 16x9 Image

    Vitalie Ciobanu

    Sunt scriitor și jurnalist. Colaborez cu Europa libera de 23 de ani în calitate de comentator. Începând cu iunie 2023 realizez podcastul „Cultura la frontieră”. Vreau prin această emisiune să punem în valoare artiștii, scriitorii, oamenii de creație din Republica Moldova, să vorbim despre opera lor, să-i descifrăm înțelesurile, să o plasăm într-un context mai larg, național și european. Acest produs sper să continue tradiția emisiunilor culturale ale Europei libere, în condiții noi, în era tehnologiilor digitale.

Previous Next

XS
SM
MD
LG