Ce soartă vor avea antichitățile într-o epocă de unică folosință

Antique watches, magazines, phones, suitcases and other retro products

În ultimele decenii oamenii preferă să cumpere obiecte ieftine pe care să le arunce după prima fisură. Tot mai puțină lume trece pe la piața de vechituri în căutarea unui lucru valoros și antic. Astfel, în epoca de unică folosință și minimalism, ajungem să nu mai deținem obiecte valoroase pe care să le lăsăm drept moștenire viitoarelor generații.

Înainte dulapurile de perete ale bunicilor noștri erau pline cu obiecte vechi și valoroase. De asemenea, oamenii mișunau prin piețele de antichități și se târguiau pentru o vază sau un candelabru vechi. Acum, însă, acest lucru este tot mai rar. Copiile de lucruri antice sunt folosite pentru decorarea caselor și nimeni nu se mai gândește la moștenirea pe care o va lăsa generațiilor care vor urma. 

În mod tradițional, obiectele vechi de cel puțin 100 de ani erau considerate antice – acesta era pragul minim impus de cele mai prestigioase târguri și showroom-uri de antichități din întreaga lume. Dar, întrucât cererea de antichități este în declin constant, valorile s-au schimbat. În 2009, Salonul de Iarnă, un târg de antichități din New York, și-a relaxat regulile pentru a include obiecte fabricate până în 1969, iar în 2016, organizatorii deja nu au mai stabilit niciun prag de vechime pentru obiectele expuse. Mai mult, în cadrul târgurilor nu se mai vorbea despre istoria pieselor, ci de cât de frumos ar arăta pe rețelele de socializare și că ar aduna mii de like-uri pe Instagram.

 În ultimele decenii, cererea la mobilierul ieftin pe care-l poți ansambla acasă a crescut enorm, alimentând o cultură de unică folosință în care articolele sunt înlocuite în mod regulat, după fiecare deteriorare. Oamenii nu se mai obosesc să repare acele lucruri, ci preferă să le arunce și să cumpere altele noi. „De asemenea, tendințele de minimalism au contribuit și ele la reducerea cererii la antichități”, spune Caroline de Cabarrus, o designeră de interior din Marea Britanie, relatează BBC. „Spațiile de locuit au scăzut pe măsură ce prețurile la case au crescut. Mulți stau la chirie și nu vor să care după ei multe obiecte, astfel timpurile au schimbat și preferințele”, constată femeia.

În prezent, cele mai valoroase bunuri percepute de oameni pe lângă automobile și proprietăți sunt telefoanele și calculatoarele. Astfel, în era digitală, oamenii preferă să adune toată informația, amintirile și documentele pe harduri, în telefon sau laptop. „Am ajuns să nu mai avem bunuri în format fizic. Am început să apreciem lucrurile intangibile”, susține Vasiliki Tsaknaki, cercetătoare și profesoară de design la Institutul Regal de Tehnologie din Suedia. „În prezent, prețuim foarte mult conținutul din telefoane. Dacă îmi pierd telefonul sunt stresată că am pierdut foarte multă informație pe care o stocam în el. Iar acest lucru nu e neapărat corect”, adaugă ea.

Într-o epocă de unică folosință, multe dintre bunurile noastre își văd sfârșitul în coșul de gunoi, astfel, ajungem să nu prețuim obiectele pe care le folosim și să dăunăm și mai mult mediului, pentru că consumăm mai multe lucruri și trecem indiferenți pe lângă masa străbunicilor noștri la care au stat zeci sau chiar sute de ani. 


Abonează-te la newsletter-ul nostru lunar AICI și primește cele mai bune materiale. De asemenea, poți să ne dai follow pe Instagram sau Telegram.

  


Sursă poză principală: iStock / SzB

Sunt jurnalistă din 2015. Dacă la început m-am delectat cu presa tipărită, din 2018 am pășit în lumea presei online. În toată această perioadă am descoperit oameni, locuri și istorii. Toate acestea mi-au arătat că viața e o paletă de culori pe care-mi place să o descriu prin cuvinte și condimentez cu fotografii.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.