În Republica Moldova, în sectorul Tehnologiei Informației şi Comunicației (TIC), femeile și fetele sunt subreprezentate pe piața forței de muncă. Acestea ocupă 31 % dintre locurile de muncă din sector și 19 % dintre profesiile digitale. Inechitățile de gen pe piața forței de muncă în sectorul TIC sunt evidente, însă în scădere. Cota femeilor implicate în sectorul TIC constituia în 2017 circa 31 %, iar ponderea acestora a crescut în perioada anilor 2014-2017, ceea ce arată că discrepanțele de gen în angajare pe piața forței de muncă sunt în diminuate.
Pentru a înțelege mai bine care sunt barierele și principalii factori ce contribuie la faptul ca fetele să ia decizii în favoarea profesiilor Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică (STEM) și TIC, a fost elaborat un studiu de către Magenta Consulting pentru Asociația pentru Dezvoltarea Tehnologiilor Informaționale EDUCAT, în parteneriat cu UN Women și cu susținerea financiară a Suediei. În cadrul studiului „Motivațiile și barierele fetelor și femeilor în domeniile STEM și TIC”, au fost analizate datele statistice existente și a fost realizat un sondaj în rândul a 362 de fete cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani din cinci unități administrativ-teritoriale: municipiul Bălți și raioanele Cahul, Călărași, Căușeni și Ungheni.
Tinerele din mediul urban, cât și cele din mediul rural sunt interesate de domeniile profesionale: Servicii de frumusețe (30 %), Economie, Turism și servicii hoteliere și Educație (24 %). Totodată, tinerele nu sunt deloc interesate de următoarele domenii de activitate: Fizică și electronică (81 %), Geografie și geologie, Arhitectură și inginerie, Matematică, Biologie/Chimie, Tehnologia informației (65 %).
În rândul participantelor la interviu, 38 % cunoșteau încă din liceu că vor urma studiile în domeniul TIC, fiind inspirate de profesorii de informatică sau fiind pasionate de lecțiile de informatică de la școală. Altele fie au ales spontan, fie nu erau decise pe parcursul studiilor liceale și au căutat opțiuni care le ofereau șansa de a obține un loc la buget.
Factorii care au influențat alegerea carierei profesionale, menționați de către participantele la studiu, au fost mai des reprezentați de către părerea membrilor din familie, a prietenilor și a profesorilor care le-au încurajat, precum și amplasarea favorabilă a instituției educaționale în raport cu localitatea unde locuiesc respondentele.
Dominika Stojanoska, reprezentantă de țară UN Women Moldova, a menționat: „Obiectivul pe care și l-a propus UN Women prin această cercetare etnografică a fost identificarea practicilor pozitive și a aspectelor care necesită o atenție sporită în viitor, astfel încât mai multe fete și femei din Republica Moldova să urmeze o carieră în TIC și STEM, sectoare dominate preponderent de bărbați”.
Majoritatea intervievaților care activează în companii din sfera STEM/IT susțin că femeile care lucrează în astfel de domenii nu sunt discriminate și că acestea se confruntă doar cu stereotipurile prezente în societate, care treptat se diminuează.
Majoritatea participanților și a participantelor la studiu cred că persoanele cu o vârstă mai înaintată ar putea considera că fetele nu s-ar descurca în STEM. Unele fete s-au confruntat cu afirmații descurajante din partea rudelor sau a părinților care considerau că în STEM sau IT „este nevoie de o gândire bărbătească”. Totodată, mai mulți respondenți consideră că pentru o femeie este mai complicat să se realizeze pe plan profesional, deoarece, pe lângă carieră, femeia trebuie să crească copii.
Fetele intervievate au relatat că unele bariere cu care s-au confruntat sunt: temerea de a nu reuși, având în considerare că au absolvit un liceu cu profil umanist, necunoașterea limbii engleze, atitudinea și glumele sexiste la adresa lor din partea colegilor sau a profesorilor de la universitate.
Accesul femeilor la venituri, prin oportunități de angajare decente și securitatea socială, constituie un fundament pentru emanciparea economică și pentru atingerea egalității de gen. Accesul la veniturile personale poate contribui la creșterea stimei de sine a femeii și a puterii de negociere în atribuțiile casnice, cât și în cadrul comunităților, și poate reduce probabilitatea ca acestea să fie expuse sau să rămână în relații abuzive.
