COVID-19 ne-a determinat pe mulți dintre noi să plantăm, să coacem, să apreciem natura, la fel cum perioadele complicate i-au inspirat pe strămoșii noștri să caute moduri de viață mai simple.
Agenții imobiliari numesc această situație renașterea rurală. În timp ce pandemia de coronavirus continuă, megalopolisurile devin din ce în ce mai indezirabile pentru oameni. Și înainte de pandemie, atracția față de ele descreștea: prețuri foarte mari la locuințe, spații foarte mici și un nivel înalt de poluare. Cu toate acestea, existau și avantaje: bogăția culturală accesibilă și viața urbană vibrantă. Dar, toate acestea au rămas brusc în trecut, odată cu instalarea stării de urgență în multe state care au pus pe stop viața socială a oamenilor, transmite BBC.com.
Până în aprilie, aproape o treime dintre americani se gândeau să se mute în zone mai puțin populate, potrivit firmei de cercetare de piață și consultanță The Harris Poll.
În ultimele luni, chiar și cei care nu au avut luxul de a se muta într-o casă într-o zonă rurală, și-au îmbunătățit viața de zi cu zi cu obiceiuri rustice, casnice și hobby-uri care promovează o viață mai simplă. În Marea Britanie, semințele de plante erau la fel de solicitate precum dezinfectantele pentru mâini. Oamenii au vrut să crească maia în frigidere și să coacă pâine. La fel de mult a crescut și interesul față de tricotat.
Dar și cei casele cărora au ajuns loc de odihnă dar și birou, dar care nu au timp să coacă și să croșeteze, au început să aprecieze natura și plimbările sub cerul liber. Tot ei au fost cei care au decis să-și redecoreze casa. Potrivit mărcii britanice de vopsea Dulux, printre topul de 20 culori vândute anul acesta se numără trei nuanțe de verde și alte trei nuanțe de albastru.
Când viața devine nesigură, ne spune istoria, instinctul uman este să ne retragem în natură, căutând nu doar securitatea fizică, ci și bunăstarea mintală. Atunci căutăm și noi sensuri ale vieții noastre.
„Pașnic și rodnic”
În Marea Britanie victoriană, de exemplu, pe măsură ce Revoluția industrială a determinat urbanizarea rapidă, Mișcarea de Arte și Meserii și-a găsit inspirația în trecutul preindustrial, în perioadă în care, credeau ei, lumea era mai pură pentru că era mai strâns legată de natură.
Urmașii acestei mișcări au făcut tot mai multe ateliere în locații rurale precum Districtul Lacurilor, Cornwall și Cotswolds. De exemplu, criticul de artă John Ruskin (a.n. 1819- a.d.1900), unul dintre gânditorii călăuzitori ai mișcării, s-a angajat să „ia o bucată mică de pământ englezesc, frumos, pașnic și rodnic. Nu vom avea motoare cu aburi și nici căi ferate”.
O mișcare asemănătoare a pornit și în America în anii Marii Crize Economice (1929-1933), când oficialii au văzut-o ca o modalitate de a reconstrui o economie spulberată, căutând să mute orășenii în satele agricole noi și în orașe-grădini autonome. Pentru că oamenilor le-a lipsit experiența în domeniul agricol, totul a eșuat.
Fondatorii „Societății pentru Protecția Clădirilor Antice” din Marea Britanie au fost inspirați de principiile Mișcării de Arte și Meserii. Manifestul acestei asociații reprezintă, astăzi, un document semnificativ în istoria conservării clădirilor.
În America, mișcarea asemănătoare numită „Woodstock” a avut un impact de lungă durată asupra peisajului politic al statului: Vermont, de exemplu, a fost în mod tradițional un stat roșu (votau pentru republicani), până când un aflux de hippie – printre care unul pe nume Bernie Sanders – a schimbat profilul demografic.
Totuși, există și o parte mai neagră de-a lungul istoriei legată de aceste mișcări. În Germania secolului al XIX-lea, de exemplu, Mișcarea Artă și Meserii a inventat noțiunea de „blut und boden” (sânge și sol). Până în anii 1930, expresia respectivă s-a transformat într-un slogan cheie nazist. Nici astăzi nu a dispărut: recent, țara a înregistrat o creștere a organizațiilor extremiste de dreapta, cu legături cu ecologismul și agricultura ecologică.
La fel, în America, fanii noțiunii de „autosuficiență” nu sunt doar ecologiștii liberali care își duc viața departe de capitalism, ci și fanii de dreapta ai mișcării „Survivalism” (survivalismul este o mișcare a celor care se pregătesc de situații de urgență cum ar fi dezastrele naturale, tehnologice în care nu există energie electrică, apă sau hrană, epidemii și altele).
Între timp, în China, tinerii artiști au început să părăsească orașele pentru sate abandonate, unde fantomele președintelui Mao care a promovat politica „Down to the Countryside Movement” încă persistă. În 1968, această politică a relocat aproximativ 17 milioane de tineri între 15 și 23 de ani – 10% din populația urbană a Chinei la acea vreme – în sate cu fermieri sau în ariile montane unde să învețe secretele țăranilor agricultori. În așa mod, a fost creată o generație pe care mulți o cred pierdută.
Resursă informațională: BBC.com
Fotografii de Tatiana Beghiu/Orheiul Vechi
Abonează-te la newsletter-ul nostru lunar AICI și primește cele mai bune materiale. De asemenea, poți să ne dai follow pe Instagram sau Telegram.
