Beatricia, Selina, Alexandra, Vladislava și Cătălina sunt cinci membre (al șaselea membru/a șasea membră urmează să fie ales/aleasă) ale primului board național al rețelei locale ESN Chișinău, organizația despre care vă povesteam anterior că are grijă de studenții străini ce vin să facă un schimb academic pentru o anumită perioadă de timp. Organizația a căpătat și statut juridic în Moldova și actualmente întrunește 30 de voluntari și un board proaspăt ales, care are planuri mari de a transforma Moldova într-o destinație academică atractivă pentru studenții din alte țări. Am vorbit cu Beatricia, președinta secțiunii, despre cum plănuiesc membrii să realizeze acest obiectiv.
Cum se formează o organizație în pandemie, când ședințele au loc online
ESN Chișinău a fost creat după un proces lung și pus la cale de mai mulți fondatori care, fiind entuziasmați de experiențele lor personale Erasmus, au decis să creeze un mediu mai plăcut și interesant studenților străini care vin să învețe în Moldova, dar și să le ofere tinerilor de aici oportunitatea să interacționeze cu studenți din alte țări.
Cristina Voroneanu, una dintre fondatoare, ne-a povestit anterior că o inițiativă de a crea o rețea locală ESN a existat cu câțiva ani în urmă, era un proiect în care era implicată. „Pentru mine a rămas o motivație personală să continui ceva care nu mi-a reușit prima dată. După care, în 2018, toamna, la un eveniment Erasmus+, ne-am întâlnit cu Olivia Gheorghiță (și ea fondatoare), unde am început să vorbim despre Erasmus și despre ESN. Olivia tocmai se întorsese din Spania dintr-o experiență Erasmus și ea tot își dorea să avem o secțiune ESN. Noi am început să lucrăm împreună și am găsit și alți colegi cu ajutorul oficiului Erasmus+, care ne-au dat date de contact ale persoanelor care au fost prin Erasmus. Astfel, ne-am strâns și am început să lucrăm asupra ideii.” În același timp, au aflat că mai există doi tineri care încearcă să facă același lucru. Au luat legătura și și-au unit eforturile.
Procesul de recrutare a noilor membri i-a prins în pandemie, motiv pentru care totul, așa cum știm, s-a mutat pe online. Beatricia Petrașcu, actuala președintă a organizației, dar și corespondentă #diez, ne-a povestit că începutul pandemiei a fost dificil din perspectiva organizării tuturor activităților în care era implicată. Voluntariatul îi ocupa deja cea mai mare parte a timpului. Cele două luni de pauză au ajutat-o însă să-și facă ordine în idei și în scopuri, așa încât și-a dat seama că „lucrurile se pot petrece și online, doar interacționezi cu oamenii cu care aveți aceeași misiune, aceleași obiective”. Tânăra ne-a povestit că experiența de a organiza pe atunci un quest online de descoperire a locurilor din Moldova i-a demonstrat că acest tip de evenimente online pot fi alternative bune ale activităților cu care eram obișnuiți până la pandemie. „Sigur că ședințele online au dezavantajele lor, mai ales la capitolul prezență online și dificultăți tehnice, dar fiindcă în această perioadă suntem concentrați pe crearea strategiilor organizației, vom încerca să identificăm metode de a ne ține conectați fără a ne pune în pericol sănătatea.”
Organizația are 30 de membri
În cadrul ESN au loc recrutări de două ori pe an, întrucât scopul organizației este să aibă mereu tineri implicați și dornici de a-și dedica voluntar timpul și energia pentru valorile și planul de acțiuni ale secțiunii locale. Momentan, organizația are 30 de membri, iar în board sunt de obicei șase membri cu funcții diferite:
# președinte;
# vicepreședinte;
# secretar general;
# coordonator internațional;
# coordonator financiar;
# comunicator.
Zilele trecute, a avut loc alegerea acestor membri. Beatricia a fost înaintată pentru a fi președintă, provocare pe care a analizat-o mai mult timp, dar pe care a îmbrățișat-o după ce a fost încurajată de fondatorii organizației. „Este o responsabilitate într-adevăr mare”, a recunoscut ea.
„Eu mi-am dorit să fac cunoștință cu studenți din alte țări, să înțeleg ce motivație au ei să vină aici, să aflu ce este ESN în general, să aflu cum să crești niște oportunități pentru studenții noștri, dar și pentru cei care vin. De asemenea, organizația promovează învățarea continuă. Oamenii de aici m-au inspirat pentru că promovează calitatea în educație, iar eu cred că asta e foarte important”, a motivat Beatricia.
Deși tinerii se așteaptă la puțini studenți străini anul acesta din cauza pandemiei, vor folosi acest timp pentru a-și consolida organizația. „Să mergi într-un schimb Erasmus e o experiență întreagă, care ține de a explora locurile și cultura, de asta nu e tare atractiv să faci acest lucru pe timp de pandemie și să fii nevoit să stai mai mult în cămin.”
„Scopul nostru e totuși să transformăm Moldova într-o destinație academică dorită, pentru că și la noi studiile sunt bune”
Beatricia ne-a povestit planurile sale pentru mandatul de un an pe care îl începe acum. „Îmi doresc să dezvoltăm organizația, să distribuim task-uri între noi și să le facem la timp. De asemenea, e important să ne implicăm la nivel internațional, alături de celelalte secțiuni ESN existente. Mai mult, îmi doresc să identificăm la fiecare recrutare tineri care să dorească să se implice, care să aibă timp și dedicație pentru ESN. Îmi doresc să ne sporim și vizibilitatea în mediul online, să avem și un site regional în care să ne facem vizibile proiectele și inițiativele. Și pentru că avem statut juridic deja, o să participăm și la concursuri de granturi pentru a ne finanța activitățile”, povestește tânăra.
Cum Moldova poate deveni atractivă pentru studenții de peste hotare? „Când mergi la studii, iei în considerare nu doar universitatea, ci și orașul – cât de studențesc e, cât de accesibil la prețuri, cazare, mâncare. De asta, eu cred că Chișinăul are avantajul de a fi accesibil. Pe lângă asta, studenții care vin aici au acces la o cultură diferită, au ocazia să învețe mai multe limbi, chiar și rusa dacă vor, pe care ulterior o pot folosi pentru a accesa și cultura țărilor din vecinătatea noastră. În general, să înveți la Chișinău eu cred că poate fi tare fun. Deși e clar că universitățile noastre trebuie încă să lucreze la deschiderea lor față de studenți, studiile sunt de asemenea bune”, ne-a spus Beatricia.
Citește și povestea lui Salva, un student spaniol care a petrecut un an pe băncile AMTAP-ului, la Chișinău. Salva Soto a venit la Chișinău din Murcia, un oraș din sudul Spaniei. Acolo studiază actorie la Școala Superioară de Artă Dramatică din Murcia, iar anul trei de studii a decis să-l petreacă în afara țării, în cadrul programului de schimb de studii Erasmus +. Putea să meargă în Marea Britanie sau în Portugalia, dar cineva i-a zis că ar putea la fel de bine să meargă în Moldova. „Voiam o schimbare pe care să o pot numi schimbare, voiam altceva, o aventură.”
