Protestul fermierilor, după mai bine de o săptămână, pare să ajungă în impasul negocierilor, odată ce soluțiile oferite de Guvern nu-i mulțumesc pe protestatari.
Am discutat cu doi experți economici – Veaceslav Ioniță, expert IDIS “Viitorul” și Gheorghe Costandachi, doctor în economie, Președintele Centrului Social-Politic European – pentru a afla viziunile lor pe partea de soluții, ce ar putea marca ieșirea atât din criza de dialog, cât și din cea economică în care se află agricultorii din Republica Moldova.
Potrivit celor doi, criza economică generată de pandemia de Covid- 19, agravată de secetă, precum și de posibilități limitate de export indică faptul că situația este destul de alarmantă. Cu toate acestea, ambii subliniază ideea că nu vom avea parte și de o criză alimentară, iar agricultura se află într-un moment critic continuu, ce are durata de mai bine de 30 ani.
„Dacă ne uităm atent la ceea ce propune Guvernul, vedem că el vine cu două tipuri de măsuri. Primul – sunt măsuri de ordin general, care se referă la absolut toți agricultorii și pe acestea le vor saluta toți agricultorii. Al doilea tip sunt cele pe care le solicită agricultorii din sudul țării și ele țin de sprijinul financiar. Aici situația este puțin mai complicată, deoarece Guvernul dorește să aloce 100 de milioane de lei și 200 de milioane să fie alocate de la Fondul de soluționare a agriculturii. Acest lucru ar însemna că, ipotetic, un agricultor din nordul țării a plantat o livadă de mere și urma să primească subvenții, însă Guvernul este nevoit să aloce acești bani pentru seceta din sudul țării. Adică, nu se vor finanța alte programe”, a declarat Veaceslav Ioniță.
„Seceta care s-a abătut peste Republica Moldova și a afectat mai mult de 50 % din teritoriul țării, afectează produsele agricol. Nu cred că va fi o criză alimentară, însă influența este una foarte puternică. Situația în care s-au pomenit fermierii nu este una de invidiat, căci aceștia sunt față în față cu proastele condiții agroclimatice, dar și la un tete-a-tete cu incapacitatea Guvernului de a oferi ceea ce ei cer. Guvernul nu are capacități, fiind afectat și de criza pandemică, care a afectat și pe ceilalți agenți economici, nu doar pe agricultorii. În acest context, ceea ce cer agricultorii, cei 3 mii de lei la hectar este exagerat de mult, în condițiile când ajutorul cerut de ei este format din taxele și impozitele plătitorilor de impozite din alte dimensiuni ale economiei”, a menționat Gheorghe Costandachi.
Totodată, soluționarea problemei TVA-ului vine cu impact atât pe termen scurt, cât și lung, odată ce propunerile abordate de Guvern, potrivit lui Ioniță, sunt fără precedent.
„Fermierii au plătit TVA în sumă de 120 de milioane de lei, iar Guvernul le spune că trebuie să plătească impozit funciar, un impozit pe salarii. Propunerea Guvernului e să le permită agricultorilor ca din contul TVA-ului, pe care aceștia îl au la Guvern, să achite celălalt impozit. Asemenea situații nu au mai fost până acum, respectiv putem spune că practic Guvernul, pe lângă cele 300 de milioane mai oferă fermierilor încă 120 de milioane. Acest lucru înseamnă soluționarea problemei pe termen scurt. Pe termen lung Guvernul zice că este gata să discute ca TVA-ul la materialele procurate să nu fie 20 %, ci 12 %. În acest fel, agricultorii să nu plătească în plus TVA, care să se adune în conturile Guvernului. Cred că aici vor fi discuții multe, dar dacă se reușește acest lucru, problema se va rezolva fundamental. Această problemă nu e nici de azi sau de ieri, iar criza impune Guvernul să gândească”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Atât Ioniță, cât și Costandachi susțin că agricultorii trebuie sprijiniți prin implicarea Guvernului și a băncilor.
„Deoarece Guvernul nu are banii necesari pentru a subvenționa agricultorii în suma solicitată de aceștia, tot ce poate face Executivul e să încurajeze băncile ca acestea să re-crediteze agricultorii, cu banii puțini pe care-i are, compensând dobânda, ajutându-i cu garanții, la fel cum s-a și procedat cu programul Prima casă”, a subliniat Ioniță.
„Guvernul, în comun cu Banca Națională și toate părțile puterii de stat, ar trebui să colaboreze pentru a realiza un plan strategic de acțiuni și activități pentru ca mediul de afaceri să aibă de suferit cât mai puțin. Cred că protestele inițiate de fermieri nu-și au locul, din două motive: în primul rând acestea au devenit politizate, iar în al doilea rând agricultorii nu ascultă de soluțiile Guvernului. Guvernul nu are bani”, a menționat Costandachi.
Soluțiile cu care vin cei doi analiști economici pentru ieșirea din criza negocierilor, dar și cea economică, presupun un dialog strâns, multilateral, dintre Guvern, Banca Națională și băncile conexe, dar și atragerea de fonduri prin intermediul organizațiilor internaționale cu profil financiar.
„După mine, cea mai bună măsură este crearea unui grup de intervenții, format din Banca Națională, Guvern și băncile de bază, care lucrează cu agricultura. Scopul grupului ar trebui să fie găsirea unui mecanism de reeșalonarea a datoriilor și acordarea de noi credite cu dobânda 0”, a declarat Ioniță.
„În primul rând, Guvernul, agricultorii și băncile trebuie să se așeze la masa negocierilor. În al doilea rând, aceștia trebuie să atragă experți profesioniști din societatea civilă. Pe de altă parte, eu sunt de părere că noi puțin lucrăm cu managementul extern de accesare a unor fonduri și granturi puse la dispoziție de organizațiile internaționale financiare. Cred că aceste organizații au mult mai mari capacități de a ne acorda ajutoare, iar Guvernul și actorii mediului de afaceri din domeniul agriculturii nu au capacitatea de a identifica aceste ajutoare și de a găsi soluții”, a subliniat Costandachi.
Menționăm că ieri, 20 august, Guvernul a decis majorarea cu aproape 500 de lei, a subvenției de 1050 de lei, propusă anterior. Însă, fermierii își continuă protestul, cerând să li se acorde o subvenție în valoare de 3 mii de lei la hectar afectat de secetă. Aceasta fiind și una dintre principalele revendicări pe partea căreia insistă fermieri, pe lângă declararea stării excepționale în agricultură, returnarea TVA-ului și reeșalonarea datoriilor.
Comentarii