Reacția Poloniei și Lituaniei, după ce Aleksandr Lukaşenko a anunțat punerea trupelor în stare de alertă la granița de vest a Belarusului

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat miercuri că nu există niciun motiv de preocupare privind situaţia de la frontiera Poloniei cu Belarus, după ce președintele bielorus Aleksandr Lukaşenko a anunțat că înalta conducere militară a ţării a desfăşurat trupe la frontiera de vest, cu Polonia și Lituania, și le-a plasat în alertă maximă. La rândul său, preşedintele lituanian Gitanas Nauseda i-a cerut liderului bielorus să nu recurgă la acţiuni care ar putea duce la "regrete amarnice", relatează Reuters, potrivit Agerpres.

Foto: GETTY

Preşedintele bielorus Aleksandr Lukaşenko, care se confruntă cu cea mai mare provocare din regimul său de 26 de ani după alegerile contestate de la 9 august, a cerut miercuri intensificarea controalelor la frontiere pentru a preveni afluxul de "combatanţi şi arme". De asemenea, el a cerut poliţiei să pună capăt tulburărilor din întreaga ţară.

Cu o zi mai devreme, liderul autocrat a anunțat că trupe armate au fost masate la frontiera de vest, cu Polonia și Lituania, și puse în stare de alertă maximă, ca reacţie la o pretinsă ameninţare externă.

Anterior în această săptămână, agenţia rusă RIA a relatat că armata din Belarus intenţionează să organizeze exerciţii militare în perioada 17-20 august în regiunea Grodno de la frontiera cu Polonia şi Lituania, ambele state membre NATO. De asemenea, Lukaşenko a mai spus că o brigadă de asalt aerian se va muta la frontiera vestică a Belarus.

"În cadrul acţiunilor normale, de rutină, ne uităm la ceea ce se întâmplă dincolo de frontiera noastră şi în acest moment nu există motive de îngrijorare", a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki în cadrul unei conferinţe de presă, după încheierea summitului extraordinar al UE prin videoconferinţă.

Nicio intervenţie externă nu poate fi permisă în Belarus, a adăugat Morawiecki, într-o referire aparentă la Rusia, de la care Lukaşenko a cerut ajutor militar şi care este probabil să joace un rol decisiv în evoluţia crizei.

Morawiecki a spus că UE ar trebui să ofere Belarus o alternativă la legăturile sale economice cu Rusia.

"Belarus este foarte dependentă economic de Rusia... Ceea ce vreau să spun este să lucrăm la anumite mecanisme prin care această dependenţă să devină mai mică", a adăugat premierul polonez.

La rândul său, preşedintele lituanian Gitanas Nauseda l-a avertizat pe Aleksandr Lukaşenko să nu recurgă la acţiuni pe care ar putea duce la "regrete amarnice" după ce acesta a ordonat poliţiei să pună capăt protestelor din capitala Minsk.

Într-o conferinţă de presă de după summitul extraordinar al UE dedicat situaţiei din Belarus, Nauseda a numit ordinul lui Aleksandr Lukaşenko "cel puţin controversat".

"Singura cale spre reconciliere este rezolvarea conflictului paşnic. Nu trebuie făcut nimic împotriva societăţii care ar putea duce la regrete amarnice", le-a mai spus el reporterilor la Vilnius.

Liderii de la summitul UE au convenit că sunt necesare noi alegeri în Belarus, a mai spus el.


Pub