Într-o teleconferinţă cu jurnaliştii, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a acuzat puteri străine, fără a le numi, de amestec în afacerile interne din Belarus şi a spus că o astfel de interferenţă este inacceptabilă.
El a mai declarat că situaţia din Belarus este o chestiune internă care ar trebui rezolvată de belaruşi înşişi.
După alegerile contestate din 9 august, presiunea este tot mai mare la adresa preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, aflat la putere din 1994. El se confruntă zilnic cu manifestaţii şi cu o mişcare de grevă care afectează mai multe industrii vitale pentru economia ţării sale.
Lukaşenko a respins în mod repetat ideea plecării de la putere, deşi luni, într-o încercare de a calma spiritele, a spus că ar fi dispus să plece după votarea unei noi Constituţii în cadrul unui referendum, dar a avertizat că în niciun caz 'la presiunea străzii.
Luni, după ce Kremlinul a anunțat liderul de la Minsk că îi va oferi sprijin militar, ministrul afacerilor externe lituanian, Linas Linkevicius, a declarat că ar însemna „o invazie”.
„Nu există motiv pentru sprijin militar din partea Rusiei și niciun temei legal sau de altă natură pentru acest lucru. Ar constitui o invazie în țară și ar distruge ultimele urme de independență”, a declarat Linkevicius presei de la Vilnius.
Alegerile prezidențiale din Belarus au avut loc la data de 9 august 2020.
Luni Svetlana Tihanovskaia a declarat că este pregătită să conducă ţara şi a cerut crearea unui cadru legal prin care să se asigure organizarea de noi alegeri corecte
La rândul său, Alexandr Lukașenko a anunțat că nu cedează presiunilor și că în țară nu vor fi organizate alte alegeri prezidențiale.
Lituania este țara unde Svetlana Tihanovskaia s-a refugiat, după două zile de la alegerile prezidențiale.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!