image
Sursa foto: jurnal.md

Ce își doresc Maia Sandu și Andrei Năstase de la alegerile prezidențiale?

Duminică, la Chișinău, au avut loc două proteste. La fiecare dintre manifestații au participat câte o mână de oameni. Primul protest, organizat de PAS în scuarul teatrului de Operă și Balet, a fost cu participarea a câteva sute de cetățeni. Nu mai mulți au fost nici la cel al agricultorilor, la care s-a alăturat Platforma DA.

Ambele manifestații au arătat extrem de palid, mai ales pe fondul a ce se întâmpla în același timp în Belarus, unde sute de mii de oameni se aflau în stradă. De altfel, membrii celor două partide mai degrabă au postat pe rețelele de socializare poze de la manifestațiile din Minsk decât de la cele proprii.

Cele două proteste au arătat trist nu din cauza numărului mic de participanți. Pe timp de pandemie, cu Moldova lider la infectări în Europa și principalul focar de pe continent, nu știu cât de nimerit e să organizezi proteste, așa că participarea care s-a limitat la activiștii de partid este de înțeles.

Mai trist a arătat divizarea între cele două componente ale unui bloc ACUM ce nu mai departe de anul trecut se afla la guvernare și promitea că va destructura statul mafiot construit de Plahotniuc. Să participi în aceeași zi, la aceeași oră, la manifestații de protest diferite, demonstrează încă o dată cât de mari sunt orgoliile în cadrul a două partide care n-au reușit să-și realizeze prea multe din promisiunile făcute în campania din 2019, cât timp s-au aflat la guvernare, iar acum s-au hotărât să intre practic într-un război unul împotriva altuia.

Penibil au arătat și acuzațiile reciproce, de pe rețelele de socializare, aruncate de membri din conducerea formațiunilor, chiar deputați. Cei din Platforma DA îi acuzau pe cei din PAS că nu merg la protestul agricultorilor, în timp ce primii răspundeau cu acuzații de „diversiune marca Plahotniuc” și „politizare a protestului agricultorilor”, în condițiile în care partidul Maiei Sandu își anunțase primul manifestația.

Cine are de câștigat?

Atacurile reciproce între membrii celor două formațiuni devin tot mai acide în ultima perioadă. Și este evident că ele se vor intensifica, mai ales în condițiile în care la propunerea pentru un „pact de neagresiune” a Maiei Sandu, Andrei Năstase a răspuns cu un „pact al adevărului”, îndemnând el pe toți să spună tot ce-și doresc.

Este evident că aceste abordări nu-i ajută cu nimic pe cei doi, iar singurul câștigători din lupta dintre PAS și Platforma DA este nimeni altul decât Igor Dodon.

Războiul Năstase-Sandu, care deja e în fază incipientă și în care se vor implica mai mult ca sigur și alți candidați de pe dreapta, va face foarte mult rău adversarilor lui Igor Dodon în lupta pentru prezidențiale. O astfel de abordare va trezi, în primul rând, lehamite în rândul electoratului de dreapta, care vede și va vedea cum cei din care ar trebui să aleagă își vor turna zoi unul în capul celuilalt.

O campanie de acest fel va duce și la înverșunarea grupurilor dure de susținători ai candidaților de dreapta, care s-ar putea solda cu boicotarea turului II al alegerilor sau chiar votarea lui Igor Dodon în detrimentul candidatului care le reprezintă segmentul.

Absenteismul ar putea fi o altă consecință a războiului de pe dreapta, mai ales în condițiile în care nu mai mult de un în urmă exista un bloc ACUM. Deja există multă nemulțumire exprimată pe rețelele de socializare pentru conflictul între Sandu și Năstase. Oamenii nu pot și nici nu au cum să înțeleagă de ce orgoliile personale sunt puse înaintea interesului național, de a învinge la prezidențiale.

Iar toate acestea, sigur, duc la dezamăgire, care se poate manifesta de la lipsa de implicare în campania electorală până la boicotarea votului, în semn de protest.

Ce își doresc Maia Sandu și Andrei Năstase?

Văzând acest comportament, eu nu sunt sigur de ce își doresc mai mult Maia Sandu și Andrei Năstase: victorie în alegerile prezidențiale sau să-și distrugă contracandidatul de pe dreapta? Pentru că din acțiunile lor de până acum pare mai degrabă varianta a doua.

Altfel mi-e greu să înțeleg de ce Maia Sandu insistă în continuare pe ideea participării cât mai multor candidați pe dreapta, care „să se susțină ulterior reciproc în turul II”. Chiar dacă ea propune acel „pact de neagresiune”, este evident că nu va fi respectat de restul contracandidaților săi „proeuropeni” și „unioniști”, care o vor ataca pentru că sunt mai prost clasați și în special de la președinta PAS pot lua voturi.

Singura explicație logică e că Maia Sandu și-ar distruge practic toți actualii oponenți de pe dreapta în condițiile în care aceștia ar obține rezultate modeste. Doar că riscul e foarte mare, pentru că dacă pierde și ea în turul II, atunci ar putea să se ducă toți la fund.

De cealaltă parte, prin candidatura sa la alegerile prezidențiale, Andrei Năstase vrea să-și țină partidul în viață și în special propria-i figură politică. Însă dacă scorul va fi unul modest, s-ar putea să-și facă și mai mult rău.

Dar cel mai mult din toată această ecuație ar pierde iarăși electoratul de dreapta și Republica Moldova, pentru că, după cum argumentat și mai sus, o luptă între constituentele blocului ACUM îl poate favoriza doar pe Igor Dodon.

Soluții sigur ar exista. Poate un format de negocieri între PAS și Platforma DA, mediat de cei de la PNL, în cadrul căruia s-ar putea ajunge la o variantă de compromis. Susținerea Platformei DA pentru Maia Sandu, în condițiile participării comune la eventualele anticipate din primăvară, ar fi una dintre ele.

Important să existe mai multă rațiune și mai puține orgolii. Pentru că dintr-un război între Năstase și Sandu va câștiga doar Dodon.

Iar cei doi trebuie să înțeleagă dacă își doresc și pot cu adevărat câștiga Președinția, sau doar să-și facă rău unul altuia.

Noutăţile partenerilor

comentarii: