Drama agricultorilor: Au lăsat la baștină dealuri pârjolite, datorii de milioane, angajați care nu și-au văzut salariile

Seceta, pierderile de milioane, ultimii bani acumulați peste hotare și investiți în pământ, a determinat familia Barbărasă din Boghiceni, Hâncești să vină la marginea Chișinăului și să aștepte o soluție de la autorități. „Noi, oamenii, suntem statul. Să demonstreze că pot face ceva pentru oameni, iar dacă nu pot soluționa o problemă reală, dureroasă, atunci trebuie să le permită altora să facă acest lucru”, a declarat pentru Jurnal.md, Denis Barbărasă.

El, fratele și tatăl, dețin 860 de ha de pământ. 30 de ani au muncit în Italia, iar banii acumulați i-au investit în case, pe care le-au demolat și au construit hambare, au investit în pământ și în tehnica agricolă. Dețin pământuri în satele Boghiceni și Pașcani, Hâncești. Au datorii la bănci pe care trebuie să le onoreze în acest an de circa 10 milioane de lei. Au semănat 220 de ha de grâu de toamnă, 350 ha de porumb și 260 de ha de floarea soarelui. Grâul de toamnă a fost compromis totalmente de secetă. La fel, a fost compromisă roada de porumb și floarea soarelui. „Nu am mai avut nicidoată o situație atât de grea ca anul acesta. Pământurile noastre sunt pe niște dealuri, unde nu avem surse de apă ca să le irigăm. Toate cele patru revendicări sunt importante pentru noi. Dorim susținerea autorităților la reeșalonarea datoriilor, la scutiri de plata impozitelor și ca suportul pentru un ha de roadă compromis să fie 3000 de lei. Acești bani nu ne scapă de datorii, dar ne vor ajuta să nu falimentăm”, a spus fermierul.

Perju

Andrei Bivol din s. Caracui, Hâncești, deține împreună cu un asociat 1700 de ha de pământ. Dezvoltă afacerea timp de șapte ani și spune că niciodată nu s-a confruntat cu o secetă ca în acest an. „Am absolvit facultatea de informatică și matematică. Am fost patru copii în familie. Părinții noștri au lucrat pământul și mie îmi plăcea să mă îndeletnicesc cu agricultura și până la urmă m-am dedicat în totalitate acestei meserii. Avem 50 de angajați. O situația grea ca în acest an nu am mai avut. Dacă nu se făcea grâul, aveam roadă de porumb ori de floarea soarelui și pierderile se compensau. Anul acesta însă toate culturile au fost afectate”.

Jurnal.md/Nadejda Roșcovanu

Au semănat 400 ha de grâu, de unde au strâns doar circa 5% de roadă. Au semănat câte 100 ha de orz și de mazăre. „Nu am strâns nici un bob”, precizează fermierul. „Azi la ora șase dimineața am fost pe deal. Îți vine să plângi. Roadă de porumb nu vom avea. Am semănat 400 de ha de floarea soarelui, unde se pare vom avea în jur de 20 – 25% de roadă”.

Jurnal.md/Nadejda Roșcovanu

Fermierul ne spune că deja nu a achitat de două luni salariul angajaților, pentru lunile iunie și iulie. „Nu putem să achităm nici oamenilor de la care am arendat pământul. I-am adunat și le-am vorbit, unii ne-au înțeles, alții – nu. E o situație dezastruoasă la sate, oamenii mai au câte o pasăre, câte o vacă și acum le e frică că nu vor avea cu ce le întreține la iarnă. Protestez a șaptea zi. Nu avem la ce ne întoarce”, ne spune Andrei Bivol.

La rândul său, trebuie să întoarcă 2, 5 milioane lei la bănci. Pierderile suportate în acest an, sunt de peste 10 milioane de lei.

„Nimeni nu mai vine să negocieze cu noi. Vom discuta azi cu ceilalți protestatari. Cel mai probabil vom bloca traseul național, așa cum am procedat la Dănceni. Am achitat impozite onest, am deschis locuri de muncă și le-am achitat oamenilor salarii în acești ani. Rugăm să fim auziți și să fim ajutați și noi în această situație”, a mai spus agricultorul.

Jurnal.md/Nadejda Roșcovanu

Amintim că fermierii așteaptă de la autorități în special îndeplinirea a patru revendicări:

1. Un suport pentru acoperirea pierderilor financiare suportate de către agricultori care să fie de cel puțin 3 000 de lei per hectar și să fie distribuite de consiliile raionale în baza actelor eliberate de către comisiile pentru situații excepționale și APL sau prin AIPA, dar prin modificarea regulamentului existent, instituind o procedură simplă de prezentare a actelor.

2. Instituirea stării de urgență pentru sectorul agrar în zona de centru și sud a republicii, cu eliberarea necondiționată a certificatelor de stare de forță majoră care le va permite să-și reeșaloneze datoriile fata de creditori.

3. Posibilitatea de returnare sau cesionare a TVA-ului adunat de ani de zile în cont, în achitarea datoriilor furnizorilor din domeniu.

4.Scutirea de la plata impozitelor salariale și funciare ale agricultorilor afectați de aceste calamități pentru anul 2020 și vacanță fiscală pentru primele 6 luni ale anului 2021.