Din anul 2016, echipa #diez a decis să feminizeze funcțiile profesionale atunci când acestea sunt atribuite femeilor. Ne-am luat acest angajament, fiind conștienți de faptul că unii termeni nu sunt încă oficial adoptați de dicționare.
Atunci când vedeți o funcție feminizată în materialele noastre, precum „doctoră”, „manageră” sau „primară”, nu înseamnă că am comis neintenționat o greșeală, din contra, înseamnă că intenționat am pus această funcție la genul feminin.
Mai mult, echipa #diez a semnat, în anul 2016, un angajament de promovare a egalității de gen în produsele jurnalistice, alături de 32 de instituții media de la noi din țară.
„Redacțiile semnatare și-au asumat angajamentul să reflecte cât mai echilibrat ambele genuri în produsele jurnalistice, inclusiv să acorde articolelor/reportajelor/emisiunilor cu femei în calitate de protagoniste cel puţin 30 % din spațiul editorial sau timpul de emisie, să relateze sistematic despre femeile antreprenoare, despre implicarea femeilor în politică şi în administraţia publică, să promoveze importanţa participării ambilor părinţi în educaţia copiilor, să încurajeze participarea femeilor experte în domeniile tradițional masculinizate și a bărbaților experți în domeniile feminizate. De asemenea, jurnaliștii vor utiliza un limbaj corect, non-sexist şi imagini echilibrate atunci când relatează despre activitatea femeilor şi a bărbaţilor şi vor prezenta mai des date statistice dezagregate după criteriul de gen.”
De ce am luat această decizie și cum o explicăm? Îți lăsăm aici câteva argumente care au influențat decizia noastră.
#1. Limba română este un organism viu și, în situația în care lucrurile în societate se schimbă, este firesc să evolueze și limba. Dacă până la un timp în dicționarul explicativ nu existau anumiți termeni, acest lucru nu înseamnă că ei nu vor fi introduși niciodată. Aici putem face o abatere de la funcții și oferim drept exemplu apariția unor noi termeni legați de invenția unor tehnologii sau a unor termeni internaționali care au fost adaptați și introduși în dicționarul limbii române: croissant, aisberg, laptop, maus, manager, market, mall etc.
Acum ne întoarcem la funcții. Este firesc că unele funcții, practicate doar de bărbați în trecut, au rămas să fie folosite doar la masculin până în prezent. Asta nu înseamnă însă că noi, împreună, nu putem fi parte a unei schimbări în societate și nu putem împreună să folosim termeni adaptați, recomandați de specialiști, atât de lingviști cât și de cei care promovează politici de egalitate de gen.
#2. Din păcate, noi suntem ostatici ai stereotipurilor pe care le-am preluat încă de la părinții noștri. Astfel, chiar dacă am evoluat și suntem în secolul XXI, oricum fraze precum „femeia nu are ce căuta în politică” sau „femeia trebuie să stea la bucătărie” încă le mai putem auzi. Prin această decizie, vrem să contribuim la schimbarea și combaterea acestor stereotipuri și să promovăm ideea că femeile, la fel ca bărbații, au dreptul și pot să ocupe funcții de conducere sau pot practica meserii pe care în vremurile vechi le practicau doar persoanele de genul masculin.
#3. Schimbările în gândirea și percepția unei întregi societăți nu se pod produce imediat, pentru aceasta e nevoie de timp, adaptare și acceptare. Suntem conștienți că meseria de jurnalist/ă impune și funcția de a educa opinia publică. În acest sens, suntem perseverenți și insistenți la acest subiect, întrucât vrem să cultivăm valori corecte publicului nostru.
Pentru cei care au nevoie de o informație mult mai amplă la acest capitol, recomandăm vizionarea videoului de mai jos, unde Petru Macovei, directorul executiv al Asociației Presei Independente, explică de ce este important să feminizăm funcțiile și cum să comunicăm eficient acest mesaj în spațiul online.
Totodată, anexăm mai jos un ghid elaborat de UN Women – „Echilibrul de gen în produsele mediatice”, unde puteți găsi argumente explicite privind feminizarea funcțiilor, exemple de mituri care ar împiedica asigurarea echilibrului de gen în produsele jurnalistice, dar și exemple concrete de feminizare a funcțiilor (paginile 33-163).
Noi chiar credem că putem contribui împreună la o schimbare. Vă mulțumim pentru înțelegere și tare sperăm că într-un viitor apropiat funcțiile feminizate nu vor „tăia priviri” sau „zgâria urechi”, ci vor fi tratate ca o normalitate.
