Sute de mii de belaruși au ieșit duminică, la Minsk, dar și în aște orașe mari din Belarus, la un protest anti-Lukașenko. Protestatarii cer anularea rezultatelor scrutinului prezidențial, pe motiv că alegerile ar fi fost fraudate masiv. Liderii opoziției cer organizarea unui tribunal care să judece uciderea în bătăi, de către reprezentanții trupelor speciale, a cel puțin doi activiști. Numai la Minsk, pe prospectul  Invingatorilor, numărul protestatarilor a depășit, la amiază, cifra de 300 de mii. Un alt miting, în susținerea președintelui Lukașenko, a fost organizat în fața guvernului. Acolo s-au adunat circa 30 mii de oameni.   

Protestatarii belaruși îl acuză pe Lukașenko de falsificarea alegerilor controversate din 9 august, obținând în felul acesta cel de al șaselea mandat, după ce reprezentanți ai birourilor electorale ar fi povestit, cu probe audio, cum li s-a indicat să inverseze rezultatele scrutinului sau să completeze buletine de vot. Protestele, care continuă a opta zi la rând, s-au amplificat după ce, la ordinele lui Lukașenco, trupele speciale au bătut cu bestialitate protestatarii pașnici, iar miliția a operat arestări. Aproape șapte mii de persoane au fost arestate și torturate în structurile de miliție și KGB. 

Presiunea asupra regimului a devenit serioasă odată cu declanșarea de greve muncitorești în mai multe fabrici și uzine sistemice pentru economia Republicii Belarus.  

Alexandr Lukașenko a acuzat duminică, în cadrul mitingului din Piața Independenței organizat de susținătorii săi, NATO  că ar disloca trupe militare în apropiere de granița Belarusului, iar țări din UE că ar forța anularea rezultatelor scrutinului prezidențial și organizarea de noi alegeri. . Înainte de miting, Lukașenco a avut o discuție telefonică cu președintele rus Vladimir Putin, care i-ar fi promis să-i acorde sprijin militar, potrivit unui comunicat al Kremlinului. În comunicat se mai spune că Republica Belarus ar fi supusă unor presiuni externe, fără a se preciz de către cine.

Alianţa Nord-Atlantică a respins duminică acuzaţiile preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko precizând însă că urmăreşte situaţia din această ţară, transmite Reuters. 'Nu există o masare de forţe în regiune. Prezenţa multinaţională a NATO în partea estică a Alianţei nu constituie o ameninţare pentru nicio ţară. Ea este strict defensivă, proporţională şi menită să prevină conflicte şi să menţină pacea', a declarat purtătoarea de cuvânt Oana Lungescu într-un comunicat, citat de presa internațională. NATO precizează că cere regimului din Belarus să respecte libertăţile fundamentale, inclusiv dreptul cetăţenilor de a protesta

Ambasadorul Belarus în Slovacia, Igor Leshchenya, s-a declarat  solidar cu revendicările opoziției. Opoziția din Belarus se așteaptă ca  exemplul lui să fie urmat în curând de foarte mulți oficiali care-l părăsesc pe Lukașenko.

Principala candidată a opoziției, Svelana Țihanovskaia, forțată să plece în Lituania după alegeri, a chemat la proteste pașnice în întreaga țară.

Miniștrii de Externe ai UE au anunțat sâmbătă noi sancțiuni pentru Belarus, în mod special împotriva persoanelor care au comis acte de violență, arestări abuzive și fraude electorale.

Președintele Republicii Moldova Igor Dodon s-a grăbit să-l felicite pe Aleksandr Lukașenko cu ocazia preluării celui de al șaselea mandat prezidențial, gest criticat dur de partidele din opoziție, politicieni și analiști politici. Nici chiar după atacurile violente de la Minsk asupra protestatarilor, criticate dur la nivel internațional, instituția prezidențială a Republicii Moldova nu a avut nicio reacție. 

Niciun scrutin electoral din Republica Belarus, în ultimii 26 de ani, de când la conducerea țării este Aleksandr Lukașenko nu a fost recunoscut drept liber și corect de către organizațiile internaționale.