Supuse expertizei au fost 87 de probe de legume (varză nouă, dovlecei, cartofi noi, roșii, ceapă, castraveți, ridiche, sfeclă, ardei), verdețuri (pătrunjel, mărar, ceapă verde, salată) și fructe (căpșune, pepene galben) din opt rețele de supermarketuri din municipiile Chișinău și Cahul. Analiza nu cuprinde produsele comercializate în piețele agricole.
Din totalul de probe analizate, în 32 concentrația de nitrați depășește limitele maxime admisibile. În toate probele de pepene galben și ridiche, 11 probe de dovlecei (92%), șase probe de cartofi noi (55%), patru probe de varză nouă (40%) și în 1/4 din probele de ceapă, ceapă verde și sfeclă roșie s-au depistat neconformități. La polul opus, cu o valoare admisibilă a nitraților și în corespundere cu normele naționale sunt roșiile, castraveții, pătrunjelul, ardeii dulce, salata, mărarul și căpșunile.
Astfel, potrivit analizei, cel mai mare conținut de nitrați a fost depistat în dovlecei, unde cantitatea nitraților poate ajunge și la 2.155 mg per kg, depășind concentrația maximă admisibilă cu 439%. De asemenea, în varza nouă, cantitatea cea mai ridicată de nitrați constituie 2.713 mg/kg, depășind norma cu 352%. În același timp, în ridichea roșie, cantitatea cea mai ridicată de nitrați constituie 2.890 mg/kg, adică cu 141% peste limita acceptată, iar în sfecla roșie, cantitatea nitraților depășește limita maximă admisibilă până la 53% (2 143 mg/kg). O cantitate mare de nitrați a fost depistată și în ceapa verde – 829 mg/kg, ce reprezintă o depășire de 38%, în cartofii noi - 427 mg/kg, o depășire de 114%, în pepenele galben – 171 mg/kg, cu limita depășită în proporție de 90%, în ceapă - 144 mg/kg, depășirea fiind de 80%.
Nitrații sunt săruri ale acidului azotic, necesare plantelor pentru dezvoltare. În cazul utilizării în cantități sporite a îngrășămintelor minerale, precum și celor organice bogate în azot, plantele iau din sol mai mulți nitrați, decât este necesar. Ulterior, nitrații ajung în organismul nostru și pot deveni nocivi, cauzând diferite boli, dacă sunt consumate în cantități mai mari.
Reducerea nivelului de nitrați poate fi obținută prin spălarea legumelor și a fructelor (reducerea nitraților cu 10 %); curățarea mecanică (reducere cu 15 - 20 %); decojirea și tocarea legumelor (reducere cu 50 %); menținerea legumelor frunzoase, salatei în apă rece timp de 1-1,5 ore până la utilizare (reducere cu 20 - 30 %); înmuierea și conservarea (reducere cu 10 – 59 %). Totodată, nivelul nitraților se reduce la conservarea legumelor prin murare, marinare, sărare și aplicarea tratamentului termic - fierbere, aburire, prăjire sau coacere.
Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, limita admisibilă a nitraților pe zi este de 3,7 mg (5 mg în perioada de primăvară) la 1 kg al masei corporale. La nivelul Uniunii Europene, aportul zilnic acceptabil pentru nitrați este la fel până la 3,7 mg/kg greutate corporală pe zi. Astfel, pentru o persoană de 70 kg un consum mai mare de 250 mg de nitrați pe zi poate constitui un pericol pentru sănătate. În special sunt supuși riscului copiii mici, fiind suficient pentru intoxicații o cantitate de 40 – 50 mg de nitrați.
Studiile arată că din aportul total de nitrați, 70% este reprezentat de consumul de fructe și legume, 21% de apa contaminată, iar restul de consumul de carne și produsele din carne.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!