Protest fermierilor și la Cimișlia
Și la Cimișlia, fermierii și-au scos tehnica agricolă în stradă, la intrarea în centrul raional. Ei au vorbit despre pagubele cauzate de secetă și grindină, au organizat un marș cu tractoarele pe artera principala a orașului.
Mai mulți agricultori din acest raion, printre care Mihail Țurcanu din satul Batâr, Sergiu Crăciunel din orașul Cimișlia, Anatol Kovadji din localitatea Bogdanovca Veche și alții, au afirmat că au ajuns la limită din cauza datoriilor și sunt nevoiți chiar să-și vândă tehnica agricolă pentru a acoperi creditele.
„Lumea nu iese de flori de cuc la proteste. Lumea vinde deja și tractoare ca să plătească datoriile și nimeni nu-și bate capul de nimic. Nu ne consideră nimeni de oameni. La noi, la Sagaidac, gheața a distrus totul. Și seceta a ucis, dar acum grindina a rupt totul”, a spus un participant la protest din satul respectiv.
Fermierii care au ieșit marțea trecută pe traseul național Chișinău-Giurgiulești, în apropierea orașului Cimișlia, au spus că singura soluție pe care o consideră viabilă în acest momente sunt protestele, iar dacă acestea nu vor produce efectul scontat, vor aduce tehnica agricolă la Chișinău și o vor lăsa acolo.
„Dacă nu va avea efect acest protest, înseamnă că îndreptăm tehnica în capitală și intrăm cu tot fierul ăsta uzat în Chișinău. Nu știm cum vom rezolva problema. Din partea asta se vor duce 100 de tractoare, dinspre Anenii Noi, dinspre Criuleni câte 100 și din nord 100”, a spus un agricultor.
Producătorii agricoli susțin că despăgubirile promise de autorități nu acoperă nici o mică parte a daunelor provocate de secetă. Mulți afirmă că au investit și câte 10 mii de lei într-un hectar.
„S-a promis 1000 de lei la prima grupă de cereale, iar acum vorbesc de 500 de lei. Dar până o să le vedem și pe astea… Pământul trebuie lucrat. Lumea trebuie să mănânce și trebuie să trăiască. Nu putem să punem mâinile pe piept și să murim”, a declarat un participant la protest.
Situația dificilă în care s-au pomenit îi face pe unii să renunțe la agricultură: „E o tragedie, e o catastrofă. Anul acesta, toate culturile au fost distruse. Mai are rost oare acum să semănăm? În gospodăria noastră, cei mai tineri angajați au câte 60 de ani. Noi trebuie să plătim salarii, impozite, datorii, credite. Suntem aruncați ca într-un ocean”.
Unii consideră că decretarea stării excepționale în agricultură ar afecta interesele unor companii.
„Dacă se anunță starea excepțională în agricultură, au de pătimit companiile mari – ale furnizorilor de îngrășăminte, iar ei niciodată nu vor merge la acest pas. Întreprinderile de microfinanțare se tem…”, a spus unul dintre cei prezenți.
Fermierii cer autorităților alocarea unor despăgubiri de 3000 de lei pentru un hectar pe care au fost plantate culturi cerealiere afectate de vremea nefavorabilă.
Mai mult, ei solicită să fie simplificată procedura de acordare a compensațiilor, în așa fel ca acestea să fie eliberate doar în baza actelor eliberate de comisiile pentru situații excepționale și de administrațiile publice locale.
O altă revendicare este instituirea stării de urgență în agricultură în zonele de centru și de sud ale țării. În acest sens, protestatarii solicită să le fie eliberate certificate de situație de forță majoră, pentru a putea reeșalona datoriile față de creditori.
Fermierii cer și aprobarea unui nou regulament, care să prevadă posibilitatea de restituire a TVA-ului acumulat de ani de zile în cont pentru a achita datoriile furnizorilor.
Pe lângă toate cele enumerate mai sus, agricultorii mai vor ca statul să-i scutească de plata impozitelor salarial și funciar și să le acorde o vacanță fiscală pentru primele șase luni ale anului 2021.
Ion CIUMEICĂ
