În timp ce unii deputați spun că nu pot da calificări acțiunilor instituțiilor de drept, alții sunt de părerea că trebuiesc trași la răspundere doar responsabilii care au condus banca în perioada în care a avut loc devalizarea sistemului bancar și doar în baza probelor acumulate de procurori.

„Nu suntem în poziția să dăm calificative, justiția, Procuratura să-și facă treaba, dar ca cetățeni ai RM noi le încurajăm să facă pași mai fermi în dosarele de rezonanță despre care am vorbit pe parcursul ultimilor ani. Noi cu toții dorim să aflăm mai multe despre furturile bancare, dorim întoarcerea banilor și tragerea la răspundere a vinovaților. Aceasta este poziția noastră ca cetățeni, dar ca deputați nu avem acces la dosarul penal și nu putem da calificative Procuraturii, dar o încurajăm și dorim rezultate concrete”, a declarat deputatul PSRM Vlad Batrîncea.

Și deputatul PAS Igor Grosu consideră că instituțiile ce desfășoară ancheta „trebuie să-și facă meseria”: „Procuratura să-i găsească pe cei care au furat din sistemul bancar, în special pe Plahotniuc, care stă acum bine mersi cu banii furați în altă parte. Atât timp cât Procuratura Generală nu vine foarte clar cu o poziție pe dosarul furtului miliardului, pe landromat, pe alte dosare de rezonanțe, vom avea pretenții la Procuratura Generală”, a precizat parlamentarul.

Și deputatul democrat Dumitru Diacov declară că acțiunile instituțiilor de drept trebuie să se bazeze pe dovezi concrete. „Noi pe de o parte cerem organelor de drept să facă ordine, să caute banii furați, pe de altă parte ne revoltăm de ce sau luat unele măsuri sau altele. Eu sper că toate acțiunile Procuraturii, organelor de forță sunt legate de o situație concretă și fapte concrete. Nu aș vrea ca procuratura să se conducă de declarațiile unor persoane, importante sau mai puțin importante. Cred că Procuratura trebuie să ia decizii în urma faptelor și dovezilor pe care le are la dispoziție”, a precizat Dumitru Diacov.

Pe de altă parte, deputatul Platformei DA Alexandr Slusari este de părere că insituțiile de drept trebuie să tragă la răspundere persoane concrete, care au făcut parte din conducerea băncii în perioada 2011-2014 și care ar fi fost implicate în efectuarea mai multor tranzacții obscure. „Eu fiind președintele comisiei de anchetă pe investigarea furtului miliardului, devalizarea sistemului bancar, pot să spun că în perioada 2011-2014 au fost mai multe lucruri netransparente, comise nu de bancă în întregime, ci de câteva persoane care făceau parte din anturajul lui Vlad Plahotniuc și atunci conduceau instituția. Aceste momente au fost specificate și în Kroll 2, și în raportul comisiei de anchetă, câteva persoane au fost chemate la audieri”, a menționat Slusari.

„Nu cunosc datele anchetei, nici motivele PG, dar din punctul meu de vedere, Procuratura ar trebui să ia măsuri cu persoane concrete din fosta conducere a băncii, care au facilitat mai multe afaceri și tranzacții obscure începând cu 2011, când a fost acea tranzacție ascunsă vestită de 80 de milioane de dolari, când acțiunile mai multor bănci au fost vândute de la Plahotniuc către Platon. Dacă putem periclita acum activitatea instituției bancare, care are deja acționari afiliați cu Banca Europeană de Reconstrucții și dacă acești acționari, care au venit în 2016, poartă răspundere pentru toate ilegalitățile comise de predecesorii lor este o mare întrebare pentru mine. Nu sunt sigur că este corect”, a mai adăugat deputatul.

La demersul Procuraturii Anticorupție, instanța de judecată a autorizat punerea sub sechestru a bunurilor în valoare 1,9 miliarde de lei ale unei bănci comerciale – figurantă în dosarul vizând frauda bancară. Este vorba despre 54 de autoturisme, 24 de imobile și 4 autospeciale – în valoare de 58 milioane de lei, precum și 114 valori mobiliare de stat în sumă de 1,85 miliarde de lei.

Ieri, banca vizată a remis un comunicat în care administrația instituției se arată „surprinsă de includerea sa în acest caz, care vizează evenimente petrecute în sistemul bancar din Republica Moldova cu șase ani în urmă, după o perioadă atât de lungă de la derularea faptelor. „În opinia noastră, Victoriabank, în forma sa actuală și după transformarea începută în 2018, nu are legătură cu cauza cercetată de autorități. Pentru a demonstra acest lucru, Victoriabank colaborează cu autoritățile și așteaptă etapele următoare ale procesului. Acționarii internaționali, Banca Transilvania și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, dar și cei locali, inclusiv fondatori ai Victoriabank, al căror scop este să contribuie la modernizarea sistemului bancar din Moldova și să susțină creșterea economică a țării, sunt neplăcut surprinși de situație și consideră că acțiunile recente reprezintă o amenințare a stabilității financiar-bancare și o piedică în dezvoltarea țării. BT și BERD vor apela la toate căile legale pentru a proteja Victoriabank”, se menționează în comunicat.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News