Interviu cu Maxim Cârlan: „Nu e bine să concentrezi totul doar în capitală, mai ales cultura”

În acest an a vizionat peste 30 de ore filmele documentare ca să le aleagă pe cele mai bune. Maxim Cârlan este directorul Festivalului Internațional de Film Documentar care a ajuns la cea de-a V-a ediție. Festivalul a luat naștere la Cahul, iar pandemia i-a „inspirat” pe organizatori să aducă pentru trei zile și documentare la Chișinău. Astfel, în perioada 9-13 septembrie vei putea viziona la Cahul zece dintre cele mai bune documentare din acest an, iar la Chișinău – în perioada 17-19 septembrie. În toți acești ani, festivalul ne-a obișnuit cu ateliere de creație, școli, discuții și multe filme cu renume mondial, unice și seri culturale speciale. Despre MOLDOX, provocări, frici și schimbări în societate vorbim cu Maxim Cârlan. 

Ce este, de fapt, acest festival și cum a luat naștere anume în Cahul?

MOLDOX e un festival internațional de documentar pentru schimbarea socială. E o idee pe care am dezvoltat-o împreună cu mai mulți prieteni și colegi. La început nu aveam planuri mari. Am vrut să facem serile filmului documentar la Cahul, de unde sunt originar. Apoi am mai creat și școala de realizare a filmelor documentare în cadrul MOLDOX Lab și cred că anume aceasta ne-a ținut în viață mai mult. Nu e festival de gală. Nu premiem filmele, dar încercăm să descoperim această lume. Proiecția filmelor este doar un început ca să avem un dialog cu creatorii filmului, personajele din film. Căutăm filme cu impact. Filme care au făcut niște schimbări în comunitățile lor sau care au stârnit valuri chiar și la nivel internațional. Probabil, MOLDOX este o platformă pentru cineaști, dar nu numai. Pentru noi este important să creăm puncte comune și cu administrațiile publice locale, ca acestea să prea anumite soluții propuse în film la anumite probleme. 

Care sunt subiectele care dor cel mai mult în aceste filme și ce fel de impact social acestea aduc?

În filmele documentare este prezentată problema gunoiului, a drumurilor rele, închiderea fabricilor, migrației etc. După prezentarea lor, ne bucură să observăm că se fac anumite schimbări spre bine. În unul dintre ani a fost făcut un film despre bazinul din școala sportivă. Bazinul era gol și acolo în interiorul lui se făceau doar lecții de gimnastică, iar în acest an am aflat că datorită fondurilor UE acest bazin va fi renovat. De asemenea, pe drumurile din centrul Cahulului am văzut că au fost construite rampe pentru persoanele cu dizabilități. E bine când se vorbește despre o problemă la care se caută ulterior și soluții. 

În prezent, când cea mai mare parte a activităților culturale sunt concentrate în capitală, faptul că organizați festivalul în Cahul, v-a ajutat să atrageți mai mulți localnici de prin zonă?

Cred că am reușit. A funcționat la început un fel de patriotism local. Oamenii au zis că iată avem un festival al nostru, haideți să mergem și să-l sprijinim. Chiar dacă mulți nu știau ce fel de documentare vor vedea. Dar a fost un moment important pentru cei din regiune că au deja un festival al lor de film. Astfel că în fiecare an avem tot mai mulți oaspeți. Vin și mulți oameni din Chișinău, pentru că înțeleg că nu poți concentra totul în capitală. Nu e bine nici pentru infrastructură și deloc nu e bine să concentrezi totul doar într-un oraș, mai ales cultura. Acum mergem invers. În acest an de pandemie am decis să aducem o parte de festival la Chișinău.

Există vreun plan B, în cazul în care valul de infectări va crește la începutul toamnei?

Am fost nevoiți să ne adaptăm situației. Astfel, în acest an, nu vom aduce regizorii străini la noi în Moldova, ci vom discuta cu ei online. Nu am renunțat la MOLDOX Lab. Însă, de această dată, atelierul va dura cinci zile. Acesta va fi organizat într-o tabără de vară de lângă Cahul unde absolut toate persoanele  vor fi testate de COVID-19 înainte de a intra pe teritoriu și de acolo nu vor ieși în timpul atelierelor. Participanții vor lucra cu materialul pe care deja îl au filmat, cu arhive și cu ceva observațional. Astfel de documentare vom face în timp de pandemie. Iar proiecțiile de film vor fi în aer liber, în parcuri și respectând toate normele de protecție.  

Cum s-a schimbat audiența pe parcursul acestor ani?

În Cahul vin foarte mulți tineri. Dacă la început nu prea înțelegeau formatul festivalului, acum îi vezi la fiecare proiecție. Sunt persoane care vin la film și cu vecinii și înainte să plece trec pe lângă mine și îmi spun dacă le-a plăcut sau nu. Deja știu că dacă mă iau de mână și-mi spun: tare bun film, tare bun… Asta înseamnă că sunt încântați, iar dacă doar dau mâna, înseamnă că nu le-a fost tocmai pe plac. (râde) 

Cum este să organizezi un festival?

E destul de greu. E interesant. E o provocare. Câteodată sunt probleme tehnice, doar toate acestea se rezolvă. Am avut în anii precedenți probleme cu palatul de cultură unde proiectam filmele. Scaunele cădeau sau erau așa de incomode că după un film nici nu te mai puteai ridica de pe el. Palatul s-a renovat recent, dar acum, din cauza pandemiei nu putem să mergem acolo. Dar bine că s-a făcut măcar ceva.  Însă, problema cea mai mare este finanțarea. Din păcate, nu știu când la noi, în Moldova, instituțiile de stat și ministerele noastre o să înțeleagă că anume ele trebuie să contribuie la organizarea evenimentelor culturale, dar nu doar donatorii străini. Cum poți să nu sprijini festivalurile naționale care sunt organizate în țara ta? E absolut greșit. Când o să înțelegem noi că trebuie să sprijinim cultura, în primul rând din buzunarul nostru? Când? Nu știu când și asta este o mare problemă, pentru că în cazul în care finanțatorii străini nu ar mai vrea să ne ajute, râul nostru se va usca și o să dispară, pentru că ai nevoie și de bani ca să organizezi asta. În țară la noi e foarte complicat în acest plan. Asta te face de multe ori să te gândești că poate nu e nevoie să mai faci ceea ce faci? Dar dacă stai și te gândești înțelegi că lucrezi mult și aduci filme cu teme importante care plac oamenilor.   

De ce trebuie să venim la festival?

La acest festival vei întâlni mulți oameni minunați și cu renume, cu Oscar-uri și Emmy, oameni care au sclipici în ochi. Aici poți să întâlnești pe cei care au lucrat și realizat aceste filme. Să vizionezi aceste filme absolut gratuit, după care să ceri răspunsurile la întrebările care ți-au venit în timpul proiecției. E o atmosferă unică, care îți permite să vezi filme pe care nu le găsești pe internet. Filmele sunt mereu cu personaje care te inspiră să faci schimbări. E important să sprijinim astfel de evenimente cu prezența și participarea noastră. 

Sunt jurnalistă din 2015. Dacă la început m-am delectat cu presa tipărită, din 2018 am pășit în lumea presei online. În toată această perioadă am descoperit oameni, locuri și istorii. Toate acestea mi-au arătat că viața e o paletă de culori pe care-mi place să o descriu prin cuvinte și condimentez cu fotografii.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.