Violență în familie în contextul crizei Covid-19: Peste 64% din femeile care au cerut asistență specializată sunt din mediul urban

Măsurile restrictive impuse de pandemia Covid-19 au contribuit semnificativ la creșterea numărului de cazuri de violență împotriva femeilor, iar multe adăposturi au fost nevoite să-și închidă ușile din motive de siguranță. În acest context, lipsa resurselor și mijloacelor de comunicare pentru a raporta cazurile de violență și a accesa serviciile esențiale de asistență, precum și prezența continuă a agresorilor au contribuit la vulnerabilitatea femeilor și copiilor victime ale violenței domestice și în bază de gen, arată într-un raport al agenției UN Women Moldova.

Foto: UNIMEDIA

Conform rezultatelor evaluării, s-a depistat că femeile din mediul urban sunt mai vulnerabile în fața violenței în perioada stării de urgență (între 64% și 80% din adresări la organizațiile specializate). În majoritatea acestea sunt mame cu 1-3 copii, au vârsta între 25 și 45 de ani (mai puțini peste 60 de ani) și au studii medii (80%).

Mărturia unei femei, victimă a violenței în familie / Sursa:UN Women

Femeile căsătorite (rata oscilează între 42% și 52%) sau în relații de concubinaj (22% și 34%) se interesau în mare parte despre procedura de divorț sau măsurile de protecție pentru a opri violența în familie, despre cum reacționează poliția sau alte servicii în condițiile impuse de pandemie. În majoritatea cazurilor, acestea erau femei cu 1, 2 sau chiar 3 copii. În unele cazuri, au solicitat asistență femei care aveau mai mult de 3 copii, fiind căsătorite sau în relație de concubinaj la momentul adresării. O bună parte dintre femei, având copii mici, se aflau în concediu de îngrijire a copilului.

Vârstă femeilor afectate de violență în familie, care au solicitat ajutor la organizațiile specializate, este diferită, dar cele mai multe sunt din categoria de vârstă 25 - 34 de ani (33 - 37%) și 35 - 44 de ani (19 - 34%). Femeile peste 45 de ani au constituit circa 23%, iar cele peste 60 de ani – circa 15%.

Toate femeile care au solicitat asistență în perioada stării de urgență sufereau de violență în familie cu mult timp înainte de pandemie. De cele mai dese ori erau forme combinate de violență, în special fiind vorba de violență psihologică, fizică și economică.

Mărturia unei femei, victimă a violenței în familie / Sursa:UN Women

Printre principalele necesități ale femeilor afectate de violența în familie sunt produse de primă necesitate și alte nevoi financiare, necesitatea de a găsi un adăpost, precum și accesul la serviciile de asistență medicală, consiliere psihologică și asistență juridică. De asemenea, din cauza măsurilor de restricții impuse de pandemie, femeile se confruntă cu reducerea semnificativă a capacității de cumpărare, creșterea presiunii generate de închiderea grădinițelor și trecerea la studiile școlare în regim online, precum și accesul limitat spre servicii sau autorități și spre măsurile de protecție împotriva Covid-19.

Potrivit statisticilor oficiale, În Republica Moldova, aproximativ 64% de femei au suferit cel puțin o dată în viață de o formă de violență din partea soțului sau partenerului. În perioada de distanțare socială recomandată pentru combaterea COVID-19, există riscul de creștere a numărului de cazuri de violență în familie. În unele țări care practică distanțarea socială s-au triplat recent cazurile raportate de violență în familie.


Pub