Criză după criză. Războaiele, sărăcia, virusul și explozia din Liban

Libanul se confrunta până ieri cu o criză care durează decenii. Țara a ieșit la începutul anilor 90 dintr-un război civil, și, fiind înconjurată de vecini implicați în conflicte militare regionale, teritoriul său nu a scăpat de conflicte. În 2020 țara se mai afla, ca și restul lumii, într-un efort de ținere sub control al epidemiei de COVID-19, urmată de o criză economică profundă. 

Țara ajunsese la 5000 de cazuri, dar cele mai multe au venit după 7 iulie, de când a început o creștere bruscă a numărului de infectați. Pe 7 iulie, deși se afla pe o pantă ascendentă, Libanul înregistra 2000 de cazuri. O lună mai târziu, deja se înregistrau deja 5200 de cazuri, iar sistemul medical era foarte aproape de limitele sale.

Acum câteva zile, înainte de explozie, Osman Itani, medic care lucra cu pacienți COVID într-un spital din Beirut, declara pentru Arab News următoarele: 

„Secțiile de reanimare de la Spitalul Universitar Rafik Hairiri acum sunt pline, iar dacă situația rămâne în continuare la fel, spitalul nu va putea să gestioneze cazurile care au nevoie de terapie intensivă. Numărul cazurilor zilnice a trecut de 100, iar asta este o problemă care ar putea depăși capacitățile sistemului de sănătate”. 

Ministerul Sănătății se apăra spunând că oamenii nu respectă măsurile de siguranță, organizând și nunți, și petreceri, și slujbe religioase, și multe alte adunări publice. 

Explozia

Deflagrația a venit în jurul orei 17:00, pe 3 august. Impactul a fost atât de puternic, încât a fost resimțit la aproape 100 de kilometri. În zona zero a exploziei, peisajul este dezastruos. Pe lângă clădirile distruse complet, în primul rând, la ora actuală se numără peste 70 de morți și peste 4000 de răniți. 

Explozia a fost cauzată de peste 2750 de tone de nitrat de amoniu, care a luat foc într-un depozit lăsat nesecurizat. Mai mult, potrivit presei internaționale, acel material a fost confiscat acum 6 ani de la o navă, care activa sub pavilionul Republicii Moldova, dar era în proprietatea unui afacerist rus. Nava transporta  substanțe din Georgia în Mozambique, dar a staționat în Beirut din cauza unor probleme tehnice, marfa fiind sechestrată și depozitată. 

Ținând cont de numărul mare de răniți, experții internaționali spun că situația a devenit dramatică pentru Liban, care la cele peste 3300 de cazuri active de COVID-19, acum trebuie să gestioneze și peste 4000 de răniți în urma exploziei, îndreptând țara spre o catastrofă umanitară. 

Fundalul protestelor

Anul trecut în peste 70 de orașe din Liban au fost organizate proteste împotriva corupției, măsurilor de austeritate și mai ales lipsa infrastructurii de bază – apa de la robinet nu este potabilă, iar electricitatea se deconectează zilnic. 

Protestele care au trecut peste orice barieră religioasă sau etnică au dus la demisia prim-ministrului, însă lucrurile nu s-au schimbat prea mult. 

Țara este în continuare într-o criză economică, ce a cauzat migrația peste hotare. În prezent 35% din populație trăiește la cel mai jos nivel al sărăciei. Țara are o datorie de peste 170% din PIB, sau cifra astronomică de 92 de miliarde de dolari americani, fiind printre cele ami mari din lume ca procent din PIB. 

Problemele cu vecinii 

Libanul este în război cu Israelul de mai bine de două decenii, chiar dacă ostilitățile armate au fost oprite între timp. Totodată, fiind vecină cu Siria, țară care din 2011 este într-un război civil continuu, Libanul nu a scăpat de problema refugiaților. 

Cu o populație de 4,5 milioane de oameni, Libanul a devenit locul unde s-au refugiat peste 1,5 milioane de sirieni. 

Reacții din Moldova

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova a reacționat transmițând un mesaj de compasiune adresat omologului său, Charbel Wehbe. Totodată, în comunicat se mai menționează că nu au fost înregistrate victime printre moldoveni.

„O ştire cutremurătoare a venit din Liban, unde o explozie puternică a distrus portul şi o parte a oraşului Beirut. Suntem cu gândul la familiile victimelor şi regretăm că această tragedie are şi conexiuni cu ţara noastră. Cu corupţia din ţara noastră, dacă este să fim mai exacţi. Nava care transporta ilegal substanța explozivă a fost înregistrată sub pavilion moldovenesc. Statul nostru a înregistrat această navă în schimbul mitei și a favorurilor. Într-o țară unde lucrurile se fac corect, unde instituțiile statului nu participă în scheme, înregistrarea unor astfel de nave ar fi fost imposibilă”, a spus lidera PAS care a cerut deputaților PAS să facă demersurile necesare pentru a vedea cum a fost posibilă înregistrarea unei asemenea nave sub pavilion moldovenesc.

„Acum ceva ani, moldovenii au decis să devina o putere maritimă, deschizând un registru de nave. Astăzi, sute(!) de epave, care nu pot fi înregistrare nici măcar în Africa, „merg” sub tricolor. Între timp, multe au eșuat și au fost abandonate cu steag cu tot. E un exemplu clasic de mecanism de abuz și corupție, unde se tranzacționează la greu cu stampila și însemnele „statului” moldovenesc” a scris fostul premier Ion Sturza.

Deputatul PAS, Mihai Popșoi a făcut o paralelă cu acest caz și depozitarea armamentului vechi al rușilor la Colbasna, regiunea transnistreană.

„Ne întrebăm ce s-ar întâmpla la Cobasna în cazul unui accident grav la depozitul de armament. Explozia de astăzi din Beirut reprezintă o mică parte din puterea materialului explozibil (22000 tone) stocat de peste 40 de ani la Cobasna. Acest depozit al Federației Ruse reprezintă o amenințare majoră pentru cetățenii Republicii Moldova. Iată de ce munițiile învechite trebuie evacuate sau distruse cu echipament special cât mai repede.Dumnezeu să-i odihnească în pace pe toți cei care și-au pierdut viața în Beirut, unde au explodat 2.700 de tone de nitrat de amoniu lăsat timp de 7 ani într-un depozit nesigur”, a scris deputatul.

Surse: The Guardian