opinie | Problema transnistreană: Despre întâlnirile „cu impact zero” ale lui Dodon cu Krasnoselski și discursurile președintelui

Igor Dodon are în spate o istorie cu ramificații foarte diverse: de la poziții politice pro-Rusia – la cele pro-Europene și de la suveranitate – la pro federalizarea țării. De această părere sunt jurnaliștii de la  disinfo.md, care au comentat recent întâlnirea președintelui RM cu așa-numitul lider de la Tiraspol – Vadim Krasnoselski.

Potrivit autorului analizei, în urma acestei întrevederi, Dodon și-a adaptat discursul atât pentru presa de la Chișinău, cât și pentru cea din Transnistria.

Așadar, pentru presa din stânga Nistrului, Dodon l-a numit pe Vadim Krasnoselski „președinte al Transnistriei”, pe când pe pagina sa de Facebook, cât și pentru jurnaliștii de la Chișinău, a spus că „a avut o întrevedere cu liderul Transnistriei”.

„Potrivit informațiilor, cei doi au discutat mai multe subiecte de actualitate care necesită a fi rezolvate în beneficiul cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Cert este faptul că discuțiile dintre cei doi au fost politice, fără un rezultat direct. Astfel, indiferent de ce ar discuta, deciziile se aprobă pe platformele de lucru privind problema transnistreană”, a comentat jurnalistul.

Autorul articolului a mai atras atenția la un aspect în discursul lui Dodon – modul în care a vorbit despre cele 37 de posturi instalate în Zona de Securitate: Dacă în fața presei de la Chișinău Dodon a susținut în nenumărate rânduri că acestea sunt ilegale, după întrevederea cu Krasnoselski acestea au devenit „posturi temporare „de carantină” din Zona de Securitate”.

„Am discutat despre anularea posturilor temporare „de carantină” din Zona de Securitate, unele acțiuni pentru asigurarea liberei circulații, precum și pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale. O atenție deosebită a fost acordată subiectului privind pregătirile către procesul educațional de pe 1 septembrie, circulația elevilor și a profesorilor, precum și alte aspecte de acest gen. Am ajuns la unele înțelegeri concrete privind promovarea tematicii telecomunicațiilor, cauzelor penale și problemelor bancare. Am susținut inițiativa partenerilor internaționali cu privire la deschiderea cât mai rapidă a unei linii de troleibuz Bender–Varnița, acesta fiind un nou proiect pentru susținerea liberei circulații și a consolidării încrederii”, a scris Dodon pe pagina sa de Facebook.

În cadrul opiniei sale, jurnalistul a ținut să amintească și de un „fenomen” prezent la ultimele scrutine electorale din Republica Moldova – când transnistrenii ar fi fost transportați în mod organizat la secțiile de votare din dreapta Nistrului, pentru a alege un candidat sau altul.

„Conform analizelor, la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, la urne s-a prezentat un număr dublu de cetățeni față de alegerile prezidențiale din 2016. Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale, peste 37.000 de alegători au votat în cirumscripțiie nr. 47 și 48, dedicate regiunii transnistrene. Aceleași date furnizate de CEC arată că pe 13 noiembrie 2016, atunci când a avut loc turul doi al scrutinului prezidențial, la vot s-au prezentat aproximativ 15.000 de transnistreni”, este explicat în articol.

Jurnaliștii platformei comentează, în context, și „zecile de probleme nesoluționate ani la rând”: „Administrația de la Chișinău în nenumărate rânduri a făcut referire la mai multe acțiuni cu caracter negativ din partea autorităților transnistrene: problemele cu care se confruntă școlile cu predare în limba română în baza grafiei latine, problema cultivării terenurilor agricole de peste șoseaua Râbnița-Tiraspol, aplicațiile militare comune între trupele ruse și cele transnistrene. Partea transnistreană de cele mai mult ori abordează doar temele economice și sociale, iar cele politice și de securitate nu sunt incluse pe agenda discuțiilor”.

Citește articolul integral, accesând linkul.