De e arșiță sau plouă, ei merg în câmp la strâns râme. Mânați de sărăcie și de nevoile cotidiene, câțiva locuitori de la periferia orașului Bălți își câștigă existența într-un mod mai puțin obișnuit – comercializează râme pentru pescuit. Mai în glumă, mai în serios, spun ei, sunt ca niște căutători de comori, care au nevoie de un singur instrument – hârlețul.
„O, ce vierme frumos. Acum toți cer ca viermii să fie frumoși. Așa ne chinuim noi”.
Acum opt ani, Vasile Boronciuc a rămas fără un loc de muncă. A înțeles că din vânzarea râmelor ar putea să câștige bani pentru o bucată de pâine. Bărbatul sapă de dimineața până seara pentru a aduna suficienți viermi pentru pescarii care-i bat la poartă la sfârșit de săptămână.
VASILE BORONCIUC: „Săpăm, ne chinum și datorită râmelor noi supraviețuim. De mâncat trebuie. Dacă, ar fi posibilitatea să sap mai multe râme aș sta numai aici. Așa, mă duc acasă, mânânc și iar vin. Apa curge, dar eu sunt nevoit să sap”.
Mâinile bărbatului sunt pline de bătături. Trebuie să sape ore la rând pentru a aduna un păhar cu viermi, care îl vinde apoi cu 25 de lei. În această vară situația este mai dificilă, seceta a redus considerabil numărul de râme.
VASILE BORONCIUC: „Strângem cinci păhare, ai 100 de lei. Ne ducem și facem pentru o bucată de pâine. Trebuie să sapi vreo doi metri până umpli un păhar- două de viermi.
Și familia Tizu caută râme din zori până în noapte. Vor să adune un ban în acest sezon.
Valentina Tizu povestește că pentru a aduna o găleată cu viermi este nevoită să se trezească cu noaptea-n cap. Lucrul este migălos, însă oamenii nu văd o altă soluție pentru a-și întreține familia.
„Nu e ploaie, s-a uscat tot. Și nici nu ai de unde săpa. Până strângi vreo 6-7 păhare trece o jumătate de zi. Trebuie pe răcoare, buruienile sunt mari”.
„Pâinea o coacem, am cumpărat făină de 330 de lei un sac. Nu avem grâu, pâinea o coacem acasă. Creșteam porci, dar acum nu avem putere, nici porumb nu este”.
Femeia spune că cel mai mare profit îl înregistrează la sfârșit de săptămână, când pescarii fac coadă la poarta sa.
„Vin sâmbăta, duminica vin. Cu furatul nu o să mă pornesc. Cu el departe nu ajungi”.
Un păhar de râme costă 25 de lei.
