„Pe lângă faptul că Parlamentul nu are capacitatea de a înnobila deputații, următoarele lucruri pot fi concluzionate după eșecul moțiunii de cenzură:
1. Opoziția a părut mai agresivă și lipsită de coordonare decât coaliția majoritară. Critica opoziției s-a făcut încă o dată auzită, dar aceasta ar putea deveni prea mică pentru a acoperi eșecul votului de neîncredere.
2. Socialiștii și democrații au reușit să testeze încă o dată loialitatea propriilor deputați. Doar voturile opoziției au putut fi atrase.
3. PAS poate pune deoparte subiectul moțiunii de cenzură, fără a mai fi presată de Platforma DA. Este foarte probabil ca o nouă moțiune de cenzură să fie organizată în toamnă, cu speranța opoziției (deși mai mică) de a obține 51 de voturi necesare.
4. Deși Guvernul a supraviețuit votului de neîncredere, o bună parte din critica formulată de opoziție rămâne valabilă și trebuie adresată, în particular când vine vorba despre gestionarea deficientă a crizei sanitare.
Guvernul a fost norocos de această dată, dar dacă performanța sa nu va căpăta îmbunătățiri, atunci foarte curând vor apărea motive noi-vechi pentru alte încercări de a-l demite”, a analizat Dionis Cenusa ceea ce s-a întâmplat ieri în Parlament.
În concluzie, niciuna dintre părțile implicate în acest procesul nu a avut de câștigat mare lucru, spre deosebire de „grupările oligarhice”.
„Cat timp s-a vorbit despre moțiunea de cenzură, a auzit cineva ceva despre oligarhii fugari - Plahotniuc și Șor? Nu. Practic deloc.
Cam asta și și-o doresc grupările oligarhice - să șteargă din memoria publică rolul peiorativ al acestor personaje”, susține expertul.
După căderea moțiunii, Parlamentul a decis că pleacă în vacanța de vară și revine în ședințe ordinare în septembrie, în plină campanie electorală pentru alegerile prezidențiale, nu fără mențiunea posibilității întrunirii ședințelor extraordinare în această perioadă.
„În prezent, vedem câteva tendințe clare. În primul rând, socialiștii pedaleaza ideea riscului revenirii forțelor oligarhice. Aceștia au la îndemână grupări oligarhice în Parlament, pe care le folosesc ca exemple vii, iar Candu și Șor ies în evidență cu orice ocazie.
O altă tendință este implicarea factorului geopolitic. Or, opoziția vorbește despre Igor Dodon ca despre un actor ce promovează agenda rusă în Moldova. Președintele țării nu respinge acest demers, ci îl ajustează, căutând modalități pentru a demonstra utilitatea factorului rusesc. Insistența pe creditul rusesc face parte din acest efort.
Un al treilea subiect care va constitui piesa dominantă în lupta politică este gestionarea crizei sanitare, în paralel cu asigurarea unei prezențe mai mari a statului în viața cetățenilor. Pe scurt, partidele de la guvernare vor încerca să distragă atenția de la criza sanitară actuală cu retorica anti-oligarhică, pro-rusă și politici sociale. Iar opoziția va scoate în evidență statistica sumbră a victimelor pandemiei, dar și pe interferențele indirecte ale factorului rusesc. De asemenea, în mod tradițional, opoziția va monitoriza utilizarea resurselor administrative de către guvernare înainte de alegeri. Alte subiecte vor avea, cel mai degrabă, un rol secundar”, a specificat Cenusa pentru UNIMEDIA.
Dar cum scena politică din Moldova se răcește arareori, analistul nu exclude „că pot apărea surprize, pe care nu le putem prognoza acum”.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!