PE SCURT
Protestele veteranilor de pe Nistru de săptămâna trecută au generat reacții printre veteranii regiunii transnistrene. Primii și-au manifestat nemulțumirea față de posturile de control instalate ilegal în regiune, iar ultimii au declarat că „sunt gata să-și apere patria așa cum au făcut-o acum 30 de ani”.
Și așa-zisele autorități transnistrene au declarat că „dacă situația din Zona de Securitate se agravează, Misiunea de Menținere a Păcii va trebui să reacționeze”. Cum trebuie să privim aceste declarații ne explică expertul în problema transnistreană Ion Leahu. Specialistul a muncit în cadrul Comisiei Unificate de Control timp de 12 ani.
PE LUNG
Săptămâna trecută au avut loc două proteste ale veteranilor de război. Ei și-au exprimat dezamăgirea față de Guvern privind acordarea primelor de asigurare medicale gratuite, dar și ale altor măsuri de protecție socială a veteranilor, și a familiilor acestora. De asemenea, ei au protestat împotriva „inacțiunii autorităților în legătură cu posturile instalate ilegal de administrația transnistreană în Zona de Securitate de pe Nistru”. Unul dintre combatanți a declarat că „inacțiunea autorităților moldovenești este o trădare a intereselor naționale ale statului și o complicitate la infracţiunile separatiștilor”, conform agenției de știri Infotag.
Enlarge
Foto: Andrei Mardari
Cei din regiunea transnistreană au fost cu ochiul pe declarațiile veteranilor de pe Nistru. Aceștia și-au exprimat și în perioada pandemiei nemulțumirea față de posturile ilegale și față de președintele Dodon.
Pe 15 iulie, cu o zi înainte de primul protest, co-preşedintele delegaţiei din Tiraspol, Oleg Beleacov, a declarat că „Misiunea de Menținere a Păcii va reacționa în caz de agravare a situației din Zona de Securitate”. În știrea publicată de PMR Novosti, Beleacov spune că forțele pacificatoare se vor implica dacă „va începe un conflict și vor fi urmări negative”. Acesta face referire la „provocări ale Chișinăului”, raportate de către așa-zisul Minister al Afacerilor Externe, fără să exemplifice despre ce provocări este vorba.
Misiunea de Menținere a Păcii constituia, în 2014, aproximativ 1200 de pacificatori aproape egal împărțiți între Rusia, Republica Moldova și administrația de la Tiraspol, dar și 10 observatori militari ucraineni. Zona de Securitate și Misiunea de Menținere a Păcii sunt gestionate de Comisia Unificată de Control. Zona are 225 km în lungime şi 12-20 km în lăţime. (Sursa: IDIS Viitorul)
În ziua următoare, pe 16 iulie, când a avut loc protestul la Chișinău, pe PMR Novosti apare o declarație publică a „Uniunii apărătorilor regiunii transnistrene”. Aceștia vin cu aproximativ același mesaj:
„[…] În caz de agravare a situației, locuitorii regiunii transnistrene, ca și acum 30 de ani, vom apăra patria, familiile și pe cei dragi, iar noi, veteranii mișcării militare, vom sta umăr la umăr cu tânăra generație care a crescut în propriul nostru stat liber. […] Nu uităm, noi ținem minte. Controlăm. Suntem gata”, se arată în declarația oficială.
Fostul reprezentant al Chișinăului în Comisia Unificată de Control, Ion Leahu explică cele două declarații de mai sus.
Despre declarația lui Beleacov, Leahu spune că este destinată populației regiunii transnistrene, epuizată din mai multe aspecte, în special de pandemia de coronavirus. „Devin tot mai frecvente manifestările de rezistență, de proteste în regiune. Cel mai elocvent moment a avut loc la Râbnița unde mai multe persoane s-au arătat împotriva măsurilor introduse de regimul de la Tiraspol. Este un lucru destul de rar, pentru că acest regim este, de obicei, destul de masiv susținut de către populație. Dacă s-a ajuns la asemenea protest, asta înseamnă că s-a ajuns cuțitul la os. Krasnoselski implică absolut toate formele pe care le are pentru a aplana și a anihila asemenea proteste. Alocuțiunea lui Beleacov este una dintre aceste forme care este, de fapt, lipsită de sens…”
Potrivit expertului în problema transnistreană, declarația lui Beleacov este, în realitate, o propagandă. „În caz că în Zona de Securitate apar elemente care ar demonstra că situația se agravează, forțele pacificatoare pot acționa în baza deciziei comune a celor trei părți participante la operațiunea de pacificare: Federația Rusă, Republica Moldova și regiunea transnistreană. Dar din 1992 încoace, operațiunea de pacificare a demonstrat că nu există cazuri când toate trei componente ar acționa în comun, ar avea un punct de vedere comun asupra situației. Au avut loc blocaje foarte grave când miliția transnistreană a aplicat forța, când au fost răniți, bătuți, când au fost copii maltratați, dar decizia comună pentru a implica forțele pacificatoare nu au fost aplicate”, explică Ion Leahu.
Ion Leahu vine și cu o explicație cu referire la declarația „apărătorilor patriei transnistrene”. „Ei sunt ferm convinși că tineretul născut după ‘90 încoace este disponibil să ia arma în mână ca să lupte împreună pentru a apăra regiunea transnistreană. Reiese că 30 de ani de efectuare a operațiunii de pacificare au trecut absolut pe alături. Mentalitatea unei părți mari a populației din stânga Nistrului a rămas aceeași: militaristă. Mentalitatea necruțătoare de altădată. Ei sunt gata din nou să ia arma în mână, să omoare pentru niște idealuri pe care noi nici nu ni le putem închipui”, comentează Ion Leahu.
Specialistul se întreabă care ar fi acele idealuri, în contextul în care ei singuri, locuitorii regiunii separatiste, protestează, fiind blocați. „Ei văd că regiunea este falimentară din toate punctele de vedere”. Ion Leahu face referire la apelul speakerului Alexandr Korshunov, al așa-zisului parlament de la Tiraspol către Moscova. Korshunov, într-o discuție cu președintele fracțiunii „Edinaia Rosiia” în Duma de Stat a Federației Ruse, Serghei Neverov, s-a arătat îngrijorat de faptul că ajutorul umanitar anual din partea Rusiei pentru plata pensiilor nu a fost transferat bătrânilor din regiunea transnistreană.
De asemenea, Korshunov s-a plâns că situația economică s-a agravat nu doar din cauza crizei economice globale și a pandemiei de coronavirus, ci și din cauza secetei, înghețului și inundațiilor care ar fi lovit satele și orașele din regiunea transnistreană. Acestea au fost motivele pentru care Korshunov a făcut o solicitare Moscovei de a oferi asistență umanitară sau tehnică regiunii separatiste.
Vor fi scoase posturile ilegale de control?
Cele 37 de posturi de control au fost instalate ilegal de așa-zisele autorități transnistrene sub pretextul „controlului sanitar”. Totuși, la o vizită a vicepremierei Cristinei Lesnic, grănicerii de la „posturile sanitare” i-au zis că funcția lor este de a nu-i lăsa pe rezidenții din regiunea transnistreană să traverseze linia administrativă și să meargă în Republica Moldova sau în satele limitrofe aflate sub jurisdicția moldovenească, scrie deschide.md.
Expertul Ion Leahu este sigur că „odată ce postul a fost instalat de separatiști, foarte puțin probabil să fie ridicat”. O spune din experiența de 12 ani de lucru în cadrul CUC.
Cu toate acestea, astăzi, 21 iulie, Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că 15 posturi mobile din cele 37 instalate ilegal în Zona de Securitate pe parcursul situației excepționale legate noul coronavirus COVID-19 au fost eliminate.
Astfel, au fost eliminate 6 posturi mobile din jurul cartierului Nord din Bender, 3 posturi de la Merenești-Tiraspol, posturile de la Proteagailovca, Hârbovăț, Dzerjinscoie, Pohrebea, Coșnița și Doroțcaia.
Fotografii de la protestul veteranilor de pe Nistru din Republica Moldova de duminică, 19 iulie. Autor fotografii: Andrei Mardari/Moldpres
