Cine a fost Nicolae Dimo, savantul care a iubit pământul

De câte ori ai mers pe strada Nicolae Dimo sau ai auzit numele lui rostit în troleibuz? Dar știi cine a fost și de ce o stradă din Chișinău și una în Orhei îi poartă numele?

Nicolae Dimo s-a născut în 1873 la Orhei și a fost un om de știință în domeniul pedologiei și eroziunii solului. A pus bazele ideilor moderne despre distribuția geografică a solurilor în diferite regiuni ale lumii, a propus idei originale de cartografiere a solului. A dezvoltat clasificarea solurilor saline; efectuând studii de recuperare a solurilor pentru mari teritorii irigate din Asia Centrală și Caucaz. A fost unul co-fondatorii Universității Asiei Centrale din Tașkent. A organizat expediții și cercetări în Caucaz și Iranul de Nord. A fost director al Institutului de Pedologie al Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a URSS.

Și-a făcut studiile la Școala Reală din Chișinău, apoi la Institutul Agricol de Silvicultură din Novo-Aleksandrovsk (Rusia), specializarea pedologie (știința despre soluri). A participat la cercetări sub îndrumarea renumitului lui Vasili Dokuceaev. În 1898, cu puțin timp înainte de absolvire, a fost arestat pentru participarea la cercurile revoluționare și adunările de studenți și a fost trimis sub supravegherea poliției la Saratov. Patru ani mai târziu, în 1902, i s-a permis să susțină examenele finale, în urma cărora a primit o diplomă de agronom în categoria întâit. Și-a consacrat tinerețea studierii solurilor din mai multe regiuni ale Rusiei țariste: Saratov, Cernigov, Penza. A predat la Institutul de Cadastru din Moscova între 1917 și 1920. 

Din 1920, după ce s-a mutat în Asia Centrală, timp de 11 a fost profesor și decan al Facultății agrare a Universității Asiei Centrale din Tașkent. În același timp, a condus Institutul de Știința Solului în Tașkent, pe care l-a și fondat. În 1929, a participat la elaborarea unui plan de 5 ani pentru cercetarea solului din Tadjikistan.

În decembrie 1930 a fost arestat de NKVD, iar în iulie 1931 a fost condamnat la moarte. Ulterior totuși sentința a fost înlocuită cu 10 ani de muncă forțată. Printr-un concurs de împrejurări, a fost eliberat în februarie 1932. În 1932-1945 a desfășurat cercetări în Georgia și Azerbaidjan, iar apoi în Iranul de Nord. Totodată, a lucrat ca șef al departamentului de luptă împotriva salinizării solului la Institutul de de Gestionare a Apelor din Tbilisi.

Între timp, pe lângă studiile complexe în domeniul pedologiei, Nicolae Dimo a inventat și propus utilaje pentru tratarea solului și plantarea culturilor agricole. De exemplu, în 1949, el a propus o metodă de prelucrare a solului în fante, în urma căreia în sol erau tăiate deschideri înguste și adânci pentru a spori fluxul de precipitații în straturile mai adânci ale solului. Tot Nicolae Dimo a propus  o mașină de fumigație, care funcționa prin introducerea în sol a substanțelor de combaterea a dăunătorilor sub formă lichidă sub presiune și făcând posibilă pulverizarea tufișurilor și pomilor fructiferi. El însă nu a primit nici brevet și  nici certificat de autor. 

În 1945, Nicolae Dimo revine în Moldova. Aici între anii 1946-1959 a fost profesor la Universitatea de Stat a Moldovei. În 1953, Nicolae Dimo, membru al Academiei de Științe Agricole a URSS, a fost numit director al nou-înființatului Institut de Pedologie, Agrochimie și Ameliorare a Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a URSS.

A murit la 15 martie 1959. În cinstea lui Nicolae Dimo a fost numită o stradă din sectorul Râșcani al capitalei și una din orașul Orhei. De asemenea, Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului din Republica Moldova poartă numele lui Nicolae Dimo.

Am absolvit facultatea de litere, dar lucrez în jurnalism din '98. O perioadă îndelungată am fost știristă profilată pe teme economice și sociale. Din 2014 lucrez la Moldova.org, unde am descoperit toată paleta de culori ale presei online. Îmi place să scriu materiale explicative și analitice. Politica editorială a redacției mi-a permis să-mi lărgesc viziunile asupra mai multor aspecte ale vieții.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.