Luptele la granița dintre Armenia și Azerbaidjan s-au intensificat din nou după o scurtă perioadă de acalmie, cele două părți acuzându-se reciproc că ar lansa atacuri, mai ales de artilerie. Joi, armata armeană a spus că ar fi dejucat un plan de raid în primele ore ale dimineții, pe care azerii ar fi avut de gând să-l efectueze în districtul nord-estic Tavush.
„După schimburi de focuri intense, inamicul a fost respins, suferind pierderi”, a informat , adăugând că forțele azere au început apoi să bombardeze două sate armenești de la graniță.
„Schimbul de focuri continuă în acest moment”, a scris Stepanian pe Facebook joi dimineață. „Unități ale Forțelor Armate Armene neutralizează provocările azere”.
Stepanian a mai pretins într-o postare pe Facebook din 16 iulie că forțele armenești au distrus un tanc azer și au lovit „posturi de artilerie care bombardau așezările și pozițiile noastre”.
Ea a post un video scurt cu coloane de fum ridicându-se de după un deal, din ceea ce pare să fie partea azeră a graniței.
Stepanian a mai spus că ministrul armean al apărării, Davit Tonoyan, a vorbit la telefon cu Andrzej Kasprzyk, șeful unei misiuni OSCE care monitorizează armistițiul din Nagorno-Karabah, ca să-l informeze despre ultimele escaladări ale violențelor.
Ea a spus că Tonoyan l-a informat pe Kasprzyk că partea azeră a suferit „multe pierderi de vieți omenești”.
Stepanian a adăugat că în zona de conflict de la graniță nu au murit joi dimineață soldați armeni...
Vorbind cam în același timp cu serviciul armenesc al Europei Libere, guvernatorul districtului Tavush Hayk Chobanian a spus că nu doar satele din zonă, ci și orașul Berd a fost ținta tirurilor azere de artilerie.
Nimeni dintre locuitori nu a fost rănit în atacuri, a spus el, adăugând că proiectilele au provocat pagube locuințelor și infrastructurii.
„Locuitorii se ascund în pivnițe și refugii”, a spus Chobanian. „Viețile lor nu sunt în pericol și nu este nevoie să fie evacuați”, a mai spus guvernatorul.
Între timp, ministerul azer al apărării a acuzat forțele armene că atacă efectivele militare azere de la graniță și satele azere din districtul Tovuz, care se învecinează cu districtul armean Tavush. Ministerul azer nu a dat alte detalii.
Luptele au reizbucnit după o pauză de o zi care la rândul ei venea după trei zile de ciocniri sângeroase între forțele armene și azere, soldate cu cel puțin 15 morți din rândul militarilor și cu îngrijorări exprimate de comunitatea internațională.
Luptele au reizbucnit după o pauză de o zi care la rândul ei venea după trei zile de ciocniri sângeroase între forțele armene și azere...
Înaintea escaladării violențelor de joi, mediatorii americani, ruși și francezi care sunt co-președinții Grupului Minsk al OSCE salutaseră calmarea situației și îndemnaseră părțile să facă eforturi ca situația să rămână calmă, mai departe.
„Co-președinții au salutat confirmarea de către miniștrii de externe din Armenia și Azerbaidjan a intenției de a purta cât mai curând negocieri substanțiale asupra unor aspecte cruciale ale reglementării din Nagorno-Karabah și au subliniat importanța revenirii în regiune a monitorilor OSCE de îndată ce împrejurările o vor permite”, se spune în declarația dată miercuri seară, târziu.
Ultima oară când la granița azero-armeană au avut loc ciocniri așa de grave a fost în aprilie 2016, când trei zile de lupte s-au soldat cu peste 100 de morți.
Nu este limpede ce anume a provocat ciocnirile din vara aceasta, dar analiștii spun că ar fi putut să fie un mic incident, care s-a agravat.
Olesya Vartanyan, analistă pentru Caucazul de Sud la International Crisis Group, a declarat AFP că o confruntare majoră ar risca să implice marii actori regionali.
Nu este limpede ce anume a provocat ciocnirile din vara aceasta...
„Orice atac direct asupra teritoriului armean sau azer poate provoca – cu mare probabilitate – o intervenție din partea puterilor regionale, mai ales Turcia și Rusia”, a spus analista. Ea s-a grăbit însă să adauge că este improbabil ca ciocnirile să escaladeze, întrucât ele nu s-au extins și asupra enclavei Nagorno-Karabah.
Convorbirile pentru rezolvarea disputei din Nagorno-Karabah, unul din cele mai grave conflicte post-sovietice, sunt blocate în linii mari de la armistițiul din 1994.
