Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri prezidențiale, planificate pentru data de 1 noiembrie 2020.
„Cu votul în străinătate mi se pare că anul acesta o să fie destul de dificil, și în est și în vest, pentru că dacă o să fie al doilea sau al treilea val de Covid-19, multe țări nu o să permită deschiderea secțiilor de votare. Cel mai probabil votul va fi în interiorul țării. Asta e situația”.
Potrivit experților, Dodon ar încerca în acest mod să pregătească terenul pentru a justifica deschiderea unui număr redus de secții peste hotare, în special în țări unde diaspora nu îi este atât de favorabilă din punct de vedere electoral.
„Chiar și Igor Dodon înțelege că dacă peste hotare o să voteze mai puțini, el o să aibă șanse mai mari să câștige. Preferabil, pentru el e să fie șase mii de secții în Rusia, chiar dacă acolo o să vină doar câte un singur alegător și desigur nici una în Marea Britanie, Germania, Italia și altele”, a spus expertul organizației WatchDog.MD, Valeriu Pașa .
Ce atribuții în deschiderea secțiilor are Dodon?
Decizia de deschidere a unor secții de vot peste hotare se ia de către CEC, în colaborare cu Guvernul Republicii Moldova, care, printr-o hotărâre de Guvern aprobă decizia și dă banii. Decizia de obicei este argumentată de anumite calcule pe care le au despre concentrarea de cetățeni în anumite regiuni din anumite țări, date întocmite de către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene. Totodată, suplimentar se mai fac și sondaje și cereri cu privire la înregistrarea suplimentară, tot pentru a argumenta dacă unele secții merită sau nu deschise.
Astfel, pentru Parlamentarele din 2019 au fost deschise în afara țării 125 de secții de vot, iar în 2016, la prezidențiale au fost 100 de secții de vot peste hotare. Pentru că în turul II la prezidențialele din 2016 au fost cazuri în care mai mulți cetățeni nu au putut vota din cauza epuizării buletinelor de vot, s-a luat decizia ca în acele secții să fie ridicat numărul de buletine de la 3000 la 5000.
Din alineatele de mai sus probabil ai înțeles deja că președintele nu are nici o atribuție în acest proces. Președintele nu se poate implica decât la nivel de contact cu cetățenii din diasporă și contact cu autoritățile din alte țări pentru a facilita procesul de deschidere a unor secții. Șeful statului are atribuții în politica externă, iar negocierea deschiderii secțiilor de vot pentru ca mai mulți cetățeni să voteze este una din ele.
Dar atribuțiile președintelui se opresc aici din punct de vedere Constituțional.
Context cu semne de întrebare
Declarația lui Dodon a venit și în contextul în care cu o zi înainte fostul său partid politic, al cărui lider informal încă este, promova în Parlament o inițiativă de modificare a Codului Electoral care ar fi venit să diminueze durata zilei de vot cu două ore. Astfel, în noua redacție a Codului Electoral, ziua de vot începe la ora 8:00 și se termină la ora 20:00, față de 7:00 și 21:00 cât este acum.
Unul din argumente referitoare la micsorarea orelor de vot a fost dat de către socialistul Vlad Bătrîncea.
„Sunt sute de cazuri când oamenii la unele secții de votare, membrii ai comisiilor, nu rezistă fizic. Leșină. Sunt cazuri când poliția caută să semneze procesul verbal de aceea că omul fizic nu a rezistat, s-a dus acasă.”, a zis acesta.
Grija socialistului față de funcționarii electorali a fost imediat taxată de către deputații din opoziție. „Odată în patru ani vă pătrunde această grijă față de cei care leșină. Asta e o minciună, colega, în stilul vostru al propagandei”, a spus deputatul PAS, Igor Grosu.
Cât de reală este restricționarea votului?
Declarațiile președintelui, puse în contextul inițiativei PSRM, au stârnit mai multe semne de întrebare și în rândurile experților din domeniul electoral. Întrebat de Europa Liberă de declarația lui Dodon cu privire la secțiile de vot de peste hotare, expertul Pavel Postică, director al ONG-ului Promo-Lex, care are o tradiție bogată în ceea ce privește monitorizarea procesului electoral, spune că „ar fi imposibil”.
„Orice stat al lumii nu poate interzice desfășurarea procesului electoral în incinta ambasadelor și consulatelor. Poate la secțiile suplimentare să fie unele restricții, interdicții sau limitări. Dar cel puțin în sediul misiunilor diplomatice, votul în străinătate cu siguranță va fi și trebuie să fie pus în aplicare. Tocmai de asta, în condiții de pandemie, este necesar de examinat posibilitatea desfășurării scrutinului pe parcursul mai multor zile”, a spus acesta.
Votul pe mai multe zile, mai ales în contextul pandemiei este o propunere cu care este de acord și expertul Watchdog.md, Valeriu Pașa.
Cum au organizat alții votul în pandemie?
„În Polonia de exemplu, s-a votat practic doar prin poștă la alegerile care au fost zilele trecute (prezidențiale, turul II n.r.). Doar unele țări care au permis, gen Croația s-au deschis secții de vot. Tot a depins în funcție de ce a dat țara respectivă. Asta în primul rând. În al doilea rând, nici autoritățile poloneze nu au prea vrut să asigure dreptul la vot al cetățenilor din diaspora, tot de frica faptului că cel de la guvernare s-a temut să nu piardă fotoliul dacă era mai permisiv cu votul diasporei. Cam asta ar fi situația și la noi”, a spus Valeriu Pașa.
Alegerile poloneze urmau să aibă loc în luna mai a acestui an, dar au fost amânate pentru luna iulie 2020. Opoziția poloneză în general a cerut a cerut amânarea alegerilor până în 2021. A existat și inițiativa de a organiza votul integral prin poștă, însă această prevedere cădea sub incidența unei decizii anterioare a Curții Constituționale care interzicea schimbările la legislația electorală cu mai puțin de 6 luni înainte de scrutin.
Pe timp de pandemie și în Statele Unite anumite alegeri în interiorul partidelor au fost organizate prin corespondență. Votul prin corespondență este practicat în mai multe state, dar recent a ajuns ținta atacurilor președintelui Donald Trump, care spune că „se recoltează voturi pentru democrați”, atunci când unii activiști merg la alegători pentru a-i încuraja să voteze.
La alegerile prezidențiale din 2016, de exemplu, în unele state precum California, aproape 90% din alegători au votat prin poștă. În statul Washington și Oregon, toate alegerile au fost organizate pe bază de vot prin corespondență în 2016.
Mai multe zile de vot?
În România recent Camera Deputaților a adoptat un proiect care prevede prelungirea duratei de vot la trei zile – vineri, sâmbătă și duminică – pentru românii din diaspora. Vineri se votează între orele locale 12–21, iar sâmbătă și duminică între orele 7–21. De asemenea, românii din străinătate care se află la rând sau în secția de votare la ora 21, când se închid secțiile, pot să voteze până la maximum ora 23:59.
În Macedonia, care urmează să aibă alegeri pe 15 iulie 2020, în mijlocul pandemiei, procesul de vot se va desfășura doar cu „respectarea procedurilor stricte” referitoare la pandemie. Cetățenilor din grupurile de risc și celor infectați cu COVID-19 li se va permite să voteze și pe 13 și 14 iulie. Alegerile peste hotare se desfășoară timp de trei zile, în raza secțiilor de vot deschise în cadrul ambasadelor.
Experiența de organizare a alegerilor în Pandemie poate fi preluată chiar și din Rusia. Timp de 5 zile, de pe 25 iunie până pe 1 iulie rușii s-au putut deplasa la secțiile de vot, pentru a vota în cadrul unui referendum de modificare a Constituției care îi dădea posibilitate lui Putin să candideze la alte două mandate de președinte, după 2024. Alegătorilor li se măsura temperatura la intrarea în secția de vot, iar muncitorilor din secțiile de vot li se dădea echipament de protecție și se încuraja distanțarea socială.
Chiar dacă rezultatele au fost puse la îndoială, chiar și această experiență ar putea fi luată drept exemplu de către autoritățile noastre, dacă ceea ce își doresc cu adevărat este să asigure dreptul propriilor cetățeni la vot.
Cum funcționează votul prin corespondență în România
România, care s-a confruntat cu aceleași probleme ca și Republica Moldova în ceea ce privește organizarea alegerilor în diasporă (de exemplu aglomerări la secțiile de vot), a implementat la alegerile prezidențiale din 2019 votul prin corespondență. Pentru prima oară la acest serviciu s-au înregistrat doar de 41 de mii de persoane, asta în timp ce sursele neoficiale spun că peste hotarele țării locuiesc 3,6 milioane de români (inclusiv cetățeni ai R. Moldova).
La alegerile prezidențiale din România, care au avut loc pe 10 și 25 noiembrie, procedura a început încă de pe parcursul anului 2019. Astfel, până pe 15 septembrie românii s-au putut înregistra pe un site creat de organele electorale de la București (în prezent este deschisă procedura cu privire la votul românilor din străinătate privind alegerea senatului și a camerei deputaților din 2020, asta deși o dată încă nu a fost stabilită). Tradițional însă, acest deadline final de înregistrare nu trebuie să treacă de mai mult de 15 zile înainte de începerea perioadei electorale.
Alegătorul completează formularul ce conține mai multe date personale, iar după o confirmare vor primi prin poștă următoarele materiale:
- două plicuri exterioare, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin, prevăzute cu elemente de siguranță care să asigure sigilarea, în care sunt introduse plicul interior și certificatul de alegător;
- două plicuri interioare și două autocolante, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
- două certificate de alegător, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
- instrucțiuni privind exercitarea dreptului de vot, în care se indică și termenul în care alegătorul trebuie să depună în cutia poștală sau la oficiul poștal documentele
- două buletine de vot, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
- un autocolant cu adresa biroului electoral pentru votul prin corespondență din țară pe care alegătorul care a optat pentru transmiterea votului prin corespondență în țară îl va aplica pe plicul exterior.
- Alegătorul poate opta pentru trimiterea plicului în țară sau în străinătate. În țară, costurile sunt acoperite de stat, iar dacă se optează pentru transmiterea la birourile electorale din străinătate sau prin curier, costurile sunt acoperite de alegător. Plicul se poate depune și la secțiile deschise în ambasade sau consulate.
Plicurile exterioare sigilate trebuie expediate cu suficient timp înaintea datei votării, pentru a asigura livrarea acestora până la 3 zile înaintea datei votării, inclusiv, la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondență. Plicurile ajunse după această dată nu vor mai fi luate în calcul.
De asemenea, pentru diaspora, statul Român a permis organizarea a mai multor zile de vot (vineri, sâmbătă și duminică) dar și deschiderea a mai multor secții peste hotare.
