CEDO a comunicat Guvernului cererea Domnicăi Manole și a cerut săptămâna trecută poziția Executivului pe cele patru pretenții înaintate de magistrata eliberată în iulie 2017 din funcția de judecătoare. Anunțul a fost făcut de Vladislav Gribincea, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova.

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Gribincea face trimitere la cererea Domnicăi Manole, care în 2019 s-a adresat la CEDO și pretinde încălcarea:

1. dreptului la un proces echitabil, deoarece un judecător al CSJ (Iulia Sîrcu) a judecat cauza sa după ce a fost eliberat din funcție, iar judecătorul raportor (președintele CSJ, Ion Druță) nu era imparțial
2. dreptului la libertatea de exprimare, deoarece ar fi fost demisă pentru comentariile și declarațiile sale
3. dreptului la viața privată, deoarece demisia Domnicăi Manole a avut consecințe dezastruoase asupra carierei sale
4. abuzul de drept, deoarece demiterea nu ar fi urmărit un scop acceptabil, ci „reprezenta o persecutare pentru declarațiile Domnicăi Manole privind problemele din justiție”

Judecătoarea Curții de Apel Chișinău, Domnica Manole, a fost declarată incompatibilă cu funcția de judecător la 4 iulie, când membrii Consiliului Superior al Magistraturii au decis eliberarea ei din funcție, după examinarea avizului consultativ suplimentar al Serviciului de Informații și Securitate (SIS). Făcând trimitere la mai multe hotărâri de judecată, dar și la dosarul penal cu privire la referendum, SIS constată în avizul său existența unor factori de risc în activitatea magistratei.

După ce, în noiembrie 2016, CSM a refuzat să examineze avizul SIS cu privire la judecătoarea Domnica Manole, solicitând instituției să verifice suplimentar activitatea magistratei, în primăvara acestui an Serviciul de Informații şi Securitate a venit cu un nou aviz în privința Domnicăi Manole. În noul document sunt repetate aproape în întregime constatările din avizul trecut, adăugând doar un singur episod nou -  o hotărâre pronunțată în 2013 de completul de judecată din care a făcut parte și Domnica Manole.

Portalul Anticoruptie.md a scris anterior că acest doosar se referă la un litigiu între doi agenți economici - compania Provimet Group și SRL SGC Grup, implicați în implementarea proiectului european „Fixed and Mobile Communication Network for the Border Guard Service in Moldova, Ungheni to Giurgiulești”. Potrivit avizului SIS care a intrat în posesia portalului Anticoruptie.md, „modul de derulare a speței judiciare denotă semnele unei așa-numite „judecăți clandestine”, înfăptuită fără cunoștință de cauză a părții pe dosar SRL SGC Grup, cu o avantajare a SRL Provimet Grup”.

În avizul SIS se mai precizează că „președintele Colegiului civil al instanței de apel, Domnica Manole, a neglijat temeiurile privind imposibilitatea luării la cunoștință a apelantului despre conținutul deciziei de fond, pentru contestare și a obstrucționat drepturile la apărare ale cetățeanului, iar comportamentul în derularea ședințelor de judecată de rând cu cel al judecătorilor vizați (membrii completului de judecată Nina Traciuc și Eugenia Fistican - n.r.) au denotat adițional abordări în susținerea nefondată a uneia dintre părți”.

Ținând cont de acest caz, dar și cele invocate în avizul anterior al SIS, returnat de CSM, Serviciul de Informații și Securitate insistă pe prezența factorilor de risc în activitatea magistratei. SIS nu pomenește însă în avizul său despre faptul că decizia Curții de Apel Chișinău în dosarul SRL SGC Grup împotriva Provimet SRL este identică cu cea a instanței de fond, Judecătoria Orhei, dar și cu încheierea Curții Supreme de Justiție. La 9 octombrie 2013, magistrații CSJ Nicolae Clima, Iurie Bejenaru, Tamara Chișca-Doneva au decis menținerea încheierii Curții de Apel Chișinău pe acest dosar.

Ulterior, chiar dacă Manole a contestat hotărârea CSM la Curtea Supremă de Justiție, magistrata a fost eliberată oficial din sistem, după ce șeful statului a semnat un decret în acest sens.

Domnica Manole a ridicat excepția de neconstituționalitate a unor norme din Legea privind verificarea judecătorilor de către Serviciul de Informații și Securitate. La 5 decembrie 2017, Curtea Constituțională a declarat drept neconstituționale normele legale care prevăd verificarea de către SIS a judecătorilor.

În februarie 2018, Consiliul Superior al Magistraturii a refuzat să își anuleze hotărârea prin care a eliberat-o pe Domnica Manole din funcția de judecătoare. După ce au ascultat argumentele prezentate de fosta magistrată a Curții de Apel Chișinău și a avocatei acesteia, membrii Consiliului au decis că cererea acestora de anulare a hotărârii de demisie este neîntemeiată. Judecătoarea a acuzat membrii Consiliului Superior al Magistraturii de răfuială pentru criticile pe care le-a adus ea anterior modului în care funcționează CSM, procedurii dubioase de promovare a judecătorilor la Curtea Supremă de Justiție. Manole a subliniat că CSM nu avea dreptul să o demită din funcție fără a avea la bază o hotărâre a Colegiului disciplinar și a declarat că va contesta decizia la Curtea Supremă de Justiție.

După mai multe amânări, Magistrații Curții Supreme de Justiție au respins, în noiembrie 2018, cererea Domnicăi Manole de a fi repusă în funcția de judecătoare. Judecătorii Curții Supreme de Justiție care au pus punct în cauza Domnicăi Manole sunt Ion Druță, Oleg Sternioală, Tamara Chișca-Doneva, Valeriu Doagă, Ala Cobăneanu, Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuria Bejenaru și Maria Ghervas.