Politicianul Ilan Șor, obligat, în octombrie 2018, să prezinte scuze publice liderei PAS, Maia Sandu, pentru declarații sexiste și instigatoare la discriminarea femeilor în politică, a câștigat litigiul împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității. Magistrații de la Curtea Supremă de Justiție au respins, la 24 iunie, recursul Consiliului ca fiind inadmisibil. Judecătorii s-au rezumat la o motivare formală, dar au invocat concluziile instanței de fond și ale Curții de Apel, care au anulat decizia Consiliului pentru Egalitate, făcând trimitere la încălcarea termenului de examinare a plângerii, precum și la dreptul la libertatea de exprimare al lui Ilan Șor.

Acum doi ani, la 23 mai 2018 Ilan Șor a publicat pe o rețea de socializare un mesaj adresat Maiei Sandu: „Nu ai fost în stare nici măcar să-ți aranjezi propria viață, nu ai de cine să îți faci griji, nu îți pasă de nimeni. Fără a face fericit măcar un om, cum propui să faci fericit un popor?”.

La 13 iunie, Platforma pentru egalitate de gen a depus o plângere la Consiliul pentru Egalitate, în care sublinia că afirmația lui Ilan Șor este sexistă și discriminatorie față de femeile din politică și în general față de femeile din Republica Moldova. „Conform afirmațiilor făcute, femeile care nu au în îngrijirea lor membri de familie, nu au ce căuta în viața publică și nu pot avea activitate politică”, se arăta în plângere.

În apărarea sa, Ilan Șor nota că, deși Platforma pentru egalitate de gen a depus plângerea în interesul Maiei Sandu, „a lărgit absolut nejustificat cercul potențialelor victime, descriind comportamentul său ca pe o pretinsă discriminare față de toate femeile”. Șor sublinia că nu a constrâns-o pe lidera PAS să renunțe la viața politică și nici nu a influențat-o să se retragă din viitoarea campanie electorală. El mai nota că acțiunile sale se înscriu în limitele libertății de exprimare, drept care îi este garantat de Constituție. „Astfel, mesajul postat a fost îndreptat către o anumită persoană fără a o avea în vedere în calitate de femeie, ci în calitate de politican și nu împotriva tuturor femeilor”, mai sublinia Ilan Șor.

Examinând circumstanțele cauzei, Consiliul reținea că declarațiile reclamatului, precum că femeia sau femeile care nu au reușit să-și aranjeze propria viață nu pot face fericit un popor, afișează acea conduită prin care se îndeamnă la excluderea femeilor din sfera politică. Consiliul a luat act de faptul că aceste afirmații au fost făcute în adresa unei politiciene femei, respectiv reține că aceste afirmații pot fi percepute ca un îndemn la excluderea femeilor necăsătorite sau fără copii din viața politică. Consiliul nota că reclamatul prin declarațiile sale a dat dovadă de sexism față de femei în politică, făcând uz de prejudecăți, precum că ar fi nepotrivit pentru o femeie care nu și-a aranjat propria viața să se implice în politică. Astfel, prin decizia din 19 octombrie 2018, Consiliul recomanda reclamatului să aducă scuze publice pentru declarațiile sexiste și instigatoare la discriminare și să se abțină pe viitor de la declarații sexiste și intrigatoare la discriminare.

La o lună distanță, Ilan Șor a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului. Politicianul nota că decizia este afectată din punct de vedere procedural, fiind adoptată cu încălcarea termenului și procedurii stabilite, or termenul de examinare a plângerii expira la 11 septembrie 2018. De asemenea, Șor invoca faptul că nu a fost citat și astfel i-a fost încălcat dreptul la apărare. Politicianul a făcut apel la libertatea de exprimare și a mai subliniat că nu poate fi acuzat de discriminare a femeilor din sfera politică, întrucât el însuși a promovat femei la funcții de demnitate publică în calitate de președinte de partid.

Prin hotărârea din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de Ilan Șor împotriva Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității și s-a anulat ca ilegală decizia Consiliului. Consiliul a depus apel împotriva hotărârii de judecată. La 19 februarie 2020 magistrații Curţii de Apel Chișinău au decis să respingă apelul depus de Consiliu.

În hotărârea sa, magistrații motivau că membrii Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalității au emis decizia contestată abia la data de 19 octombrie 2018, cu toate că plângerea a fost depusă la 13 iunie 2018, ceea ce denotă depășirea termenului de examinare a cererii/plângerii conform modului stabilit de lege, de maxim 90 de zile. Totodată, instanța de apel a concluzionat că faptele constatate de Consiliul nu se încadrează în elementele discriminării, iar declaraţiile lui Ilan Șor se încadrează în limitele libertăţii de exprimare.

La 26 martie 2020, Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității a depus recurs împotriva deciziei din 19 februarie 2020 a Curţii de Apel Chişinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi decizii de respingere a cererii de chemare în judecată.

Prin decizia din 24 iunie, magistrații de la CSJ au respins recursul ca fiind inadmisibil. Aceștia nu și-au motivat decizia, rezumându-se la înșiruirea unor motive formale. Unii juriști califică decizia CSJ drept o acrobație juridică. „Încheierea respectivă reprezintă o acrobație juridică a instanței ierarhice prin care dă de înțeles că magistrații nu consideră necesar să examineze fondul acestei cauze, din simplul motiv că există două hotărâri, a instanței de fond și a Curții de Apel, prin care s-a constatat, în viziunea Curții, că decizia Consiliului pentru Egalitate este ilegală. CSJ a utilizat o motivare șablonară, pe care de regulă o aplică discreționar, prin care s-a expus asupra unor motive formale”, comentează juristul Sergiu Bozianu.

El consideră că încălcarea termenului de examinare a unei plângeri, invocat de instanța de fond și cea de Apel, nu poate sta la baza anulării deciziilor Coniliului pentru Egalitate. „Majoritatea actelor emise de Consiliu sau de către alte autorități publice sunt emise cu încălcarea termenului prevăzut expres de lege, dar aceasta nu trebuie nicidecum să ducă la declararea nulității absolute a acestor acte. E o chestie de procedură, de formă, care nu ar trebui să influențeze sau cel puțin instanța ar trebui sa demonstreze în ce măsură încălcarea acestui termen de examinare ar duce la imposibilitatea constatării unei ilegalități”, punctează Bozianu.

De altă părere este apărătoarea Doina Ioana Străisteanu, care consideră că judecătorii au aplicat corect legea, iar încheierea CSJ va disciplina pe viitor Consiliul pentru Egalitate. „Termenul de examinare impus de lege este imperativ a fi respectat. Dacă bunăoară clientul meu este reținut pentru 30 de zile, eu ca avocat calculez fiecare oră și cer sa fie eliberat imediat. Dacă clientul meu poate avea statut de bănuit doar trei luni, mă aștept ca această calitate să expire imediat la finele a trei luni. În acest caz Consiliul a greșit. Toate aspectele de procedură trebuie respectate strict pentru că altfel duc la anularea deciziei. Legea e lege. Termenul de 90 de zile oferă previzibilitate procedurii Consiliului. El trebuie respectat. Deciziile instanțelor sunt un fel de sancțiune pentru membrii Consiliului pentru încălcarea termenului de examinare. E regretabil desigur. Sunt convinsă că, Consiliul și-a făcut concluziile de rigoare”, a punctat avocata.