Codul Muncii al Republicii Moldova permite ambilor părinți să-și ia concediu de îngrijire a copiilor pentru o perioadă de până la 3 ani. Cu toate acestea, numărul taților care beneficiază de această posibilitate este încă mic în țara noastră, în comparație cu unele țări europene. Potrivit datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, anul trecut, 7.968 de bărbați au beneficiat de indemnizație pentru creșterea copilului până la vârsta de 3 ani. Printre ei se numără și Gheorghe Plămădeală, care a povestit despre experiența sa în acest sens.

Svetlana a revenit la muncă, dar, la început, gândurile erau acasă

În 2015, în familia Plămădeală a apărut cel de-al treilea copil, Teodor. Contractul Svetlanei de muncă presupunea o perioadă de îngrijire a copilului de 3 luni, după care trebuia să revină la serviciu, în familia ONU Moldova, fiind Manageră de Țară UNAIDS. Așa cum părinții n-au vrut să-l lase pe Teodor cu o bonă la o vârstă atât de fragedă, au decis că tatăl va beneficia de concediul de îngrijire a copilului. „Soțul se descurca singur cap-coadă: îl hrănea, plimba, schimba, adormea, avea grijă de el când se îmbolnăvea. La servicii de bonă am apelat după nouă luni ale lui Teodor, care au continuat până la doi ani, când a mers la grădiniță-creșă”, relatează Svetlana. Revenirea la serviciu a fost dificilă pentru ea, deaorece gândul îi era acasă la Teodor și la cum se descurcă soțul cu el. Suna acasă de mai multe ori pe zi și îi cerea soțului să țină un jurnal cu toate mesele, orele de somn și alte aspecte importante. După mai multe zile în care a tot insistat, a înțeles că trebuie să renunțe și să aibă încredere în partenerul său, care se descurca de minune cu copilul. „M-am întors acasă după prima zi de muncă și, în loc de bună ziua, am cerut jurnalul. Soțul a zis că a uitat să scrie, dar mă asigura că totul era bine. Și era. Așa a uitat și a doua zi, și a treia.. Cam după o săptămână, mai cu frică, mai fără, am renunțat să îl mai hărțuiesc cu jurnalul, și m-am vindecat și eu de obsesia lui. Teo era bine îngrijit și se dezvolta normal”, mărturisește femeia.

Gheorghe: „Mai greu era să controlez panica și îngrijorările soției... m-am bucurat de fiecare moment petrecut împreună cu fiul meu”

Gheorghe Plămădeală spune că i s-a părut firesc să stea acasă cu copilul și nu s-a plâns nicio zi că i-ar fi greu. Fiind la al treilea copil și având și studii medicale, știa de ce are nevoie fiul lor ca să crească și să se dezvolte armonios. „Mai greu era să controlez panica și îngrijorările soției, care suna foarte des ca să întrebe cum ne descurcăm. În rest, având cunoștințe medicale, știam când trebuie dus la doctor și când nu și m-am bucurat de fiecare moment petrecut împreună cu fiul meu”, își amintește bărbatul. Când Teodor a început să frecventeze grădinița, Gheorghe și-a asumat și această responsabilitate, participând și la toate adunările părintești. „În cazul lui Teo, Svetlana a mers atât de rar la grădiniță, încât educatoarea o întreba cine este și ce copil caută”, povestește amuzat Gheorghe.

Copiii se dezvoltă armonios când ambii părinți se implică în creșterea lor

Încă de la începutul căsniciei, soții Plămădeală și-au asumat egal responsabilitățile familiei. Când Svetlana a stat cu copiii acasă, Gheorghe gătea și făcea curat. Când ea a revenit la serviciu, el a avut grijă de copii. Ambii sunt de părerea că implicarea egală a mamelor și taților în educarea copiilor este importantă pentru a asigura o dezvoltare corectă și armonioasă a acestora. „Prin 2012, soțul a făcut un masterat de 10 luni în Franța. Atunci am luat asupra mea toate sarcinile cu copiii, casa, munca. De obicei, dejunul era, și este și acum, pregătit de soț. După ce a plecat mă trezeam mai devreme ca să pregătesc și dejunul. Am fost foarte frumos surprinsă când Ionuț, fiul mai mare, avea atunci 11 ani, mi-a spus pe la 6 dimineața: „Mama, dejunul este gata”. Țin bine minte, a fiert ouă, asta știa el să facă atunci. Și am înțeles și mai bine ce înseamnă puterea modelului în educația copiilor. Este unul din cele mai simple exemple, după mine, care vorbește despre implicarea ambilor părinți în educație. Acum Ion face studii peste hotare. Se descurcă singur foarte bine, inclusiv cu pregătirea bucatelor”, spune Svetlana, mândră de fiul lor.

„Încurajez și alți bărbați să beneficieze de acest drept, este benefic pentru toată familia”

Deși percepțiile legate de rolurile tradiționale ale femeilor și bărbaților s-au îmbunătățit ușor în ultimii zece ani, există încă multe stereotipuri și prejudecăți. Un sondaj realizat în 2019, de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) arată că 73% din respondenți consideră că este de datoria bărbatului să aducă bani în casă, iar aproape 62% cred că femeia trebuie să se ocupe de treburile casei. „Respectiv, într-o societate unde se așteaptă ca mama să îngrijească de copii, pe când tata să câștige bani pentru întreținerea familiei și să progreseze în carieră, stereotipurile și prejudecățile legate de rolurile de gen vor persista încă mult timp”, menționează Alina Andronache, Specialistă în Relațiile cu Publicul şi Advocacy la CPD.

În cazul familiei Plămădeală, stereotipurile nu au fost prezente, iar angajatorul și cei care-i cunosc i-au încurajat în acest demers. Mai mult ca atât, Svetlana a beneficiat și ea de un program flexibil la muncă, ce începea cu o oră mai târziu și se încheia cu o oră mai devreme. Experții susțin că în cazurile în care angajatorii nu sunt flexibili și nu vor să ofere bărbaților dreptul de a beneficia de concediu de îngrijire a copiilor, aceștia se pot adresa în instanță. „În cazul nostru nu au fost probleme, pentru că eu cunosc foarte bine legislația și știu care-mi sunt drepturile. Iar reacții stereotipice din partea vecinilor sau a altor părinți la terenul de joacă nu am observat, pentru că prioritatea numărul unu era copilul nostru și mai puțin reacțiile celor din jur. Încurajez și alți bărbați să beneficieze de acest drept, e un moment foarte important și benefic pentru întreaga familie”, susține Gheorghe Plămădeală.

UNFPA implică sectorul privat și public, pentru a oferi mai multe oportunități femeilor

„Din păcate, de cele mai multe ori, se așteaptă ca femeile să ia în responsabilitatea lor îngrijirea copiilor și a casei, chiar dacă sunt angajate în câmpul muncii”, spunea Alanna Armitage, directoarea Regională UNFPA Eastern Europe & Central Asia, într-o declarație recentă. În acest scop, UNFPA, cu suportul Agenției Austriece pentru Dezvoltare desfășoară un proiect regional de amploare, care va implica sectorul privat și cel guvernamental din Balcanii de Vest și Republica Moldova, pentru a schimba normele sociale și a extinde oportunitățile pentru femei, prin politici familiale sensibile la gen. „Astfel, vom spori opțiunile de îngrijire a copiilor și posibilitatea unui program flexibil de muncă, așa încât femeile să aibă mai multe oportunități legate de familia și munca lor, oportunități care ar aduce beneficii tuturor”.

„Implicarea egală a bărbaților și femeilor în creșterea copiilor are și beneficii demografice, contribuind la atingerea numărului dorit de copii. Pentru aceasta, atât Guvernul, cât și sectorul privat trebuie să ofere părinților un program flexibil de lucru. Experiența altor țări demonstrează beneficiile unor asemenea măsuri și UNFPA oferă suportul necesar pentru a realiza aceste schimbări în Republica Moldova”, menționează Eduard Mihalaș, Analist de Programe Populație și Dezvoltare la UNFPA Moldova.

Țările nordice, în topul exemplelor pozitive

Nu există o țară în care să fie pe deplin o egalitate la acest capitol. Dar alte țări au adoptat mecanisme și măsuri de a motiva tații să ia concediu de îngrijire a copilului, prin introducerea unei perioade din concediul de îngrijire a copilului, dedicată exclusiv pentru tați sau opțiuni de flexibilitate în alegerea duratei concediului de îngrijire a copilului. Potrivit datelor oferite de CPD, Suedia înregistrează cea mai mare rată de utilizare a concediului parental de către tați – 44%, iar mamele - 56%. În Islanda, părinții pot beneficia de 39 de săptămâni de concediu parental, dintre care 13 sunt rezervate exclusiv tatălui, 13 - exclusiv pentru mama, iar restul divizate între părinți. Sistemul de concediu parental din Norvegia prevede 46 sau 56 săptămâni de concediu de îngrijire a copilului, în funcție de schema de plată aleasă. Dintre acestea, 12 săptămâni – mamei și 22 sau 32 sunt împărțite între părinți. În Portugalia, primele 42 de zile (din 130 sau 150) sunt rezervate exclusiv mamei, în calitate de concediu maternal, restul perioadei poate fi divizată între părinți.

Concediul de îngrijire a copilului este diferit de concediul paternal. Primul este de trei ani şi se acordă în condiţii egale fie mamei, fie tatălui, la decizia familiei. Cel paternal se acordă tatălui pe o durată de 14 zile calendaristice, în primele 56 de zile de la naşterea copilului.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News