(foto, video) „Televiziunea publică avea secțiune de propagandă.” Despre dezinformare, propagandă și fake-uri în perioadele de criză

8

Deși pare o invenție a secolului XXI, fenomenul fake news era utilizat pe scară largă în toate timpurile, cu un accent sporit în perioadele de criză, când sămânța falsurilor penetrează mai bine societatea. În cadrul unei noi incursiuni în trecut prin intermediul dezbaterilor, Radio Europa Liberă a pus în capul mesei o discuție despre dezinformare, propagandă și alte derivate ale fenomenului de manipulare a societății.

Câți dintre voi credeți în tehnologia 5G și în ciparea în masă sau alte teorii conspirative? În debutul dezbaterii, a fost prezentat un vox, realizat cu tineri din Moldova, care a avut drept scop formarea unei imagini în ceea ce ține de gradul de informare a tinerilor și nivelul culturii de consum al știrilor. Prin urmare, cel puțin unul dintre tinerii chestionați crede în conspirația microcipării, unii nu se interesează de știri, iar alții, deși recunosc că tind să aibă dubii asupra unelor informații, nu au cultura unui consum critic și analitic.

„Avem destul de puține date în ceea ce ține de cât de pregătiți sunt tinerii să facă față avalanșei informaționale la care sunt supuși în fiecare zi și cât de pregătiți sunt să distingă ceea ce este adevărat și ce este dezinformare. Aceasta este situația la nivel global. Cred că am petrecut prea puțin timp să înțelegem ce vrea de fapt publicul nostru, cum consumă informația, de ce crede sau nu anumite lucruri. Tinerii și nu doar sunt intimidați de cantitatea de informații care le este disponibilă și nu știu cum și unde să o verifice. Trăim în timpurile în care sursele tradiționale de informație nu mai prezintă credibilitate. În prezent, foarte multe televiziuni la nivel global sunt vehicule de dezinformare și răspund unor interese politice, economice”, menționează Corina Rebegea, directoare de programe la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene din Washington DC.

Corina Rebegea mai spune că generația ei, în perioada formării, nu avea acces la diversitate de opinie, prin urmare, nu însemna că informația pe care o primea era veridică, dar nu avea alte surse, pe când în prezent spațiul mediatic și cel al rețelelor sociale abundă în tot felul de surse. Totodată, această lipsă de alternative și continuarea expunerii la o mulțime de campanii de propagandă și dezinformare timp de mai multe decenii i-au făcut pe unii mai rezistenți și capabili să înțeleagă că nu trebuie să consume toată informația pe care o primesc, ci trebuie să o pună la îndoială.

Știrile false erodează democrația, iar regimurile autoritare încearcă să legitimeze anumite măsuri tocmai prin diseminarea acestora. Petru Macovei, director executiv al Asociației Presei Independente de la Chișinău, a simțit-o pe propria piele. „Pe când în Moldova era perioada renașterii naționale, eu eram înrolat în armata sovietică la Reni. În Moldova se vorbea despre independență, dar la Reni, noi, moldovenii, de dimineața până seara stăteam în Casa de Cultură și ni se puneau filme documentare despre cât de măreață e Uniunea Sovietică, cum a contribuit la prosperarea moldovenilor și cum aceasta a făcut oameni din moldoveni. Toată povestea aceasta era exact oglinda propagandei sovietice și despre cum erau interpretate, prin dezinformări, realitățile din Moldova.”

Petru Macovei mai spune că în Moldova narațiunea principală era anume că Uniunea Sovietică nu a lăsat Moldova să ajungă un stat la limita existenței. „Aceste lucruri erau foarte bine dirijate, profesorii mergeau la ore de propagandă, televiziunea publică avea secțiune de propagandă. Acesta era sistemul. Sistemul sovietic era unul eficient, deoarece pregătea cetățeni docili, începând cu educația din grădinițe. Noi ieșeam roboței din școli și nu ne puneam întrebarea dacă este sau nu adevărat, noi eram servitori ai cauzei sovietice bazată, de fapt, pe propagandă.”

Perioadele marilor crize sunt cele mai prielnice pentru intoxicarea opiniei publice, deoarece oamenii caută masiv informații, iar golurile pe care lipsa acestora le formează rapid se umplu cu știri false. „Pandemia cu care ne confruntăm vine să demonstreze acest lucru. Oamenii caută informații atât în presa clasică, cât și online, așa ajung pe platformele sociale pentru a vedea ce zic formatorii de opinie despre situația formată. În acest context, persoanele care au intenții rele sau care cad în capcana teoriilor conspirative tind să disemineze informații eronate. Primul pas este să recunoaștem că spațiul informațional e poluat și să avem surse alternative de informații de încredere”, spune Corina Rebegea.

Fake news-urile generează dispute în societate și chiar conflicte interne armate. În urma știrilor cu caracter manipulativ, a început și conflictul armat de pe Nistru în anul 1992. „În 1992, Rusia și-a folosit tot arsenalul propagandistic, au apărut știri precum că România dorește să ocupe Moldova și să alunge toți rușii din țară sau că combatanții moldoveni îi ucid și îi mănâncă pe ruși. Războiul propagandistic este mai eficient decât tancurile care pot ocupa teritorii”, spune Petru Macovei.

În plasa manipulării a ajuns și Oleg Hvoșcevski, originar din Tiraspol, care în 1992 a luptat în războiul de pe Nistru de partea separatiștilor. În materialul Eugeniei Crețu de la Radio Europa Liberă, Oleg a relatat că, din lipsa surselor informative, a crezut un fals și împreună cu 12 persoane din clasa lui a plecat pe front. „A fost o știre precum că, în Tighina, fasciștii români au împușcat o clasă de absolvenți. Mulți spuneau chiar că i-au văzut pe acești copii undeva, nici măcar la morgă, dar în camioane frigorifice. Noi nu am putut suporta asta și ne-am înrolat voluntar. După aceasta, cred că vreo 15 ani, așa și am crezut, că ne-am apărat patria.”

Oleg a înțeles că a fost mințit după ce a inițiat o cercetare în care a întrebat autoritățile transnistrene despre adevărul acelei știri. „Acești oameni lăsau privirea în jos vinovați și vedeam că mă mint.”

Când au început evenimentele din Ucraina, Oleg a observat aceeași ciclicitate în ceea ce ține de informații cu caracter manipulativ și a conchis că rămășițele staliniste care au căzut într-un sol fertil atunci au declanșat, practic din nimic, conflictul.

În prezent, fenomenul știrilor manipulative ia amploare, dat fiind faptul că persoanele cu intenții politice sau economice au mai multe surse prin intermediul cărora pot ajunge la public. De fiecare dată, se folosește aceeași rețetă, iar cei care nu au obișnuința consumului se trezesc complici ai planurilor meschine.

Share: Share on Facebook Share on Twitter Share on Telgram
Comentarii
  • Știri pentru tine
  • Lifestyle din stânga nistrului

  • Portalul CIVIC.MD: Activitati ONG, anunturi, granturi, job-uri, voluntariat, evenimente