Perioadele de mari crize, cum este actuala pandemie, sunt cele mai prielnice pentru intoxicarea opiniei publice: aceleași falsuri se rostogolesc sincronizat simultan dintr-o țară în alta fiind distribuite intens pe platformele de socializare. Actuala criza de sănătate publică ne arată că oamenii merg mai mult în mediul online, nu doar pentru a afla informații, dar și pentru a vedea ce spun formatorii de opinie despre informațiile pe care le caută. Anume pe rețelele de socializare au loc cele mai multe fenomene de fake news și dezinformare.
Fenomenul fake news, mecanismele de dezinformare care funcționau pe vremea URSS, cum sunt acestea sunt folosite în prezent și cum să nu cădem în plasa știrilor false – acestea au constituit subiectul dezbaterii „Dezinformarea în perioada marilor crize”, de la Radio Europa Liberă. Invitații ediției au fost Corina Rebegea, directoare de programe la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene din Washington DC, și Petru Macovei, director executiv al Asociației Presei Independente de la Chișinău.
Dezinformarea, periculoasă democrației
„Aceste conspirații, falsuri campanii de dezinformare sunt cauzate de mai mulți factori – în primul rând sunt actori statali ostili – Federația Rusă sau mai nou și China – care propagă în mod intenționat aceste informații distorsionate. Obiectivul este de a scădea încrederea populației, pe de o parte, în abilitatea instituțiilor democratice occidentale de a face față crizei, iar pe de altă parte – de a spori impresia că statele cu o conducere autoritară se descurcă mai bine în situații limită”, a menționat Corina Rebegea, directoare de programe la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene din Washington DC.
Petru Macovei a atenționat că dezinformarea este periculoasă pentru sănătatea democrației, iar regimurile autoritare încearcă să legitimeze anumite măsuri împotriva drepturilor omului anume prin diseminare de fake news-uri. Mai mult, potrivit lui, în contextul pandemiei de COVID-19 dezinformarea a devenit periculoasă și pentru sănătatea oamenilor.
„Să ne amintim cum în Iran, țară puternic afectată de COVID-19, care inițial prin guvernarea de acolo a negat că este afectată, oamenii au început să folosească pseudotratamente. S-a utilizat alcool concentrat. Peste 200 de oameni de acolo au murit pentru că s-au intoxicat cu alcool concentrat”, a spus el.
Macovei a amintit și un caz din Republica Moldova. „Foarte multă lume s-a amuzat când un pseudopolitician a dat un video în care a spus că herpesul este soluția împotriva COVID-ului și oamenii care nu vor să ia COVID-19 trebuie să ia herpes. Este o situația absolut hilară și stupidă”, a relatat Petru Macovei.
În contex, el a arătat că încercări de amplificare a acestor campanii de dezinformare au avut loc de lungul timpului. „Ne aducem aminte aici de Republica Moldova, anul 1992, și războiul ruso-moldovenesc de atunci care a fost însoțit de întregul arsenal propagandistic rusesc. Îmi aduc aminte cum chiar într-o sursă media din regiunea transnistreană s-a spus că combatanții moldoveni îi ucid și îi mănâncă pe cazaci. Deci, tot tacâmul propagandistic rusesc a însoțit acel război”, a relatat Petru Macovei.
Armand Goșu: Unul din exemplelele clasice de dezinformare, de pe vremea URSS, a fost SIDA
Istoricul de la Bucureşti Armand Goşu, comentator politic, într-un interviu prezentat în cadrul acestei dezbateri, a menționat că există multe similitudini dintre ceea ce se întâmplă acum şi experiențele pe care le-am trăit în trecut. „Lumea acum descoperă Rusia, propaganda rusă, că destabilizează viaţa politică internă a unor ţări occidentale, dar astfel de acţiuni au fost întreprinse de Rusia încă din secolul al 19-lea”, a spus comentatorul. Potrivit lui Armand Goşu, unul din exemplelele clasice de dezinformare, de pe vremea URSS, a fost SIDA, boala autoimună apărută în anii ’80. „A fost o operaţiune a KGB-ului, documentele au fost publicate, şi a fost o mare intoxicare, prin presa occidentală, a opiniei publice, care era îndemnată, intoxicată să creadă că a fost ceva produs în laborator de către armata americană”, a menționat el.
„De unde pot să aflu adevărul?”
Corina Rebeja a atenționat că unele mecanisme psihologice cognitive ne fac mult mai vulnerabili la felul în care informația este distribuită în prezent. „Știm că dacă am fost expuși la o informație falsă, înainte ca să avem date cum este situația de fapt, suntem mult mai înclinați să credem falsul decât adevărul. Sau, dacă primim aceeași informație din mai multe surse, iarăși suntem înclinați s-o credem, pentru că se creează impresia de legitimitate”, a spus ea.
Potrivit ei, pe aceste principii se bazează campaniile care vin din Federația Rusă și nu numai.
Iar un exemplu sunt site-urile care apar peste noapte și care transmit aceleași știri false, le rulează pe platformele de socializare până când sunt preluate de formatori de opinie sau politicieni.
„M-am ciocnit și eu de nenumărate ori de situația când oamenii te întreabă: «de unde pot să aflu adevărul?» Oameni vor să li se dea soluții. Și eu de fiecare dată le spun: «nu am soluții». Nu pot să vă recomand ceva, pentru că astăzi am niște surse media în care am încredere, dar mâine aceleași surse media pot să greșească. Este important ca voi înșivă să vă dezvoltați niște abilități, să vi se aprindă beculețul ori de câte ori apare o știre care, de exemplu, vă afectează emoțional. Este știut că propaganda exploatează emoțiile oamenilor în fel și chip”, a mai spus Petru Macovei.
Precizăm că dezbaterea „Dezinformarea în perioada marilor crize”, a fost organizată de Radio Europa Liberă în cadrul proiectului multimedia „AntiNostalgia – privind spre viitor”, realizat cu sprijinul Ambasadei Statelor Unite în țara noastră
