În debutul dezbaterilor, invitații emisiunii AntiNostalgia Corina Rebegea, directoarea de programe la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene din Washington DC și Petru Macovei, directorul executiv al Asociației Presei Independente de la Chișinău, au realizat o scurtă incursiune în subiectul propagandei și dezinformării începând cu perioada URSS, evidențiind faptul că, în condițiile actuale oamenii au acces la surse de informații mult mai diverse care pot să formeze o opinie și astfel oamenii să selecteze informația corectă, deși, din celălalt punct de vedere, multitudinea de surse ar putea să ne creeze confuzie, iar noi să nu facem diferență dintre informație falsă și adevăr.

„Îmi aduc aminte că perioada în care generația mea se forma ca adulți nu existau atâtea surse de informație, internetul era în faze incipiente”, spune Corina Rebegea.

Petru Macovei își amintește și el de perioada în care era elev și ulterior, soldat înrolat în armata URSS, și cum în acea vreme se încerca a dezinforma, prezentând URSS/Rusia într-o lumină frumoasă și că anume datorită acestei țări există actuala Republică Moldova.

„Noi moldovenii stăteam toată ziua și ni se dădeau filme documentare despre cât de măreață este URSS și cum URSS a contribuit la prosperarea moldovenilor și cum a făcut oameni din moldoveni, în timp ce pe Prut trecea Podul de Flori. Toată această situație era oglinda propagandei sovietice și a felului cum erau interpretate prin dezinformări și manipulări realitățile din Republica Moldova. Când eram la școală, în Republica Moldova, narațiunea principală era că Rusia, URSS este entitatea care a făcut din moldoveni oameni, altminteri era să fim la marginea existenței, o țară de mâna a treia și subdezvoltată”, a povestit Macovei.

În ceea ce privește situația crizei actuale în sănătate publică privind pandemia Covid-19 și amploarea fake-news și a dezinformării, specialiștii accentuează faptul că acest mecanism utilizat în prezent foarte serios se datorează faptului că se dorește prezentarea regimurilor autoritare drept salvatoare și cu reușite privind gesionarea coronavirusului, în schimb pe UE vor să o prezinte drept o entitate care a eșuat în gestionarea crizei.

„Perioadele în care ne confruntăm cu crize, mai ales cu cele de sănătate publică sunt perioade în care oamenii caută informații în presa clasică, dar mai ales online. Expunerea la subiecte este mult mai mare. Un sondaj de opinie din SUA arată că oamenii merg spre rețelele sociale pentru a-și lua nu doar informații, dar și pentru a vedea ce spun formatorii de opinie despre informațiile pe care le găsesc. Sunt perioade în care informațiile se schimbă foarte rapid. În contextul crizei actuale sunt multe informații pe care nu le știm despre cum evoluează virusul, care sunt tratamentele posibile, etc. Încă se fac studii științifice, și pentru că avem acest vid de informație științifică e mult mai ușor ca tot felul de actori, cu tot felul de intenții malefice să speculeze mediul informațional și să profite de apetența oamenilor de a primi explicații, de a avea ceritudine, de a avea clarificări, iar faptul că vedem aceleași conspirații, aceleași falsuri, campanii de dezinformare, cred că se datorează mai multor factori. În primul rând, sunt actori statali ostili precum Federația Rusă, iar mai nou, în contextul crizei actuale este și China care propagă în mod deliberat aceste informații false sau distorsionate”, susține Corina Rebegea.

„Obiectivul este de a scădea încrederea populației, pe de o parte, în abilitatea instituțiilor democratice de a face față crizei, pe de altă parte, de a spori cumva impresia că statele cu o conducere autoritară se descurcă mai bine în situații limită, iar pe de altă parte de a scădea încrederea că adevărul e posibil. Asta este o tehnică foarte frecventă, în toate campaniile de dezinformare propagate de Federația Rusă”, a mai adăugat directoarea de programe la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene din Washington DC.

De aceeași părere cu Corina este și directorul executiv al Asociației Presei Independente de la Chișinău, Petru Macovei, care precizează că anume fake-news-urile sunt cele care erodează democrația în sine.

„Așa cum s-a spus mai devreme, regimurile autoritare încearcă să legitimeze anumite măsuri împotriva drepturilor omului întocmai prin diseminarea a tot felul de fake-uri și încercarea de a semăna neîncrederea instituțiile europene și narativul că UE pe fundalul crizei de Covid-19 se dărâmă neapărat și se dezmembrează și că Italia vrea să iasă din UE pentru că nu a fost ajutată de celelalte țări. Dezinformarea este la fel de periculoasă pentru dezvoltarea umană, chiar și pentru sănătate”, a menționat Petru Macovei.

Totodată specialiștii spun că principala sursă de dezinformare nu mai este televizorul, ci că aceasta s-a mutat pe rețelele sociale.

„Sursele tradiționale de informație nu mai prezintă aceeași credibilitate. Cineva vorbea despre faptul că își ia știrile de la televizor. Știm foarte bine că în Republica Moldova și în multe alte țări, multe dintre televiziuni, chiar și cele publice sunt canale de dezinformare și răspund unor interese politice, economice. Aceasta este situația și în România, și în Bulgaria, etc, spune Corina Rebegea, fiind susținută și de Petru Macovei care opinat că televizorul nu mai este principală armă a propagandei, rețelele sociale au loc cele mai multe fenomene de dezinformare și fake-news care au o mulțime de fațete, o mulțime de modalități prin care este captat interesul tineretului. Trebuie să adoptăm metode inovative ca să încercăm să le trezim curiozitatea de a săpa adânc și a găsi adevărul.”

Vorbind despre modalitățile prin care oamenii să-și dea seama ce este un fake-news și dezinformarea, care sunt subiectele ca fiind principale ținte ale creării dezinformării, aceștea menționează NATO, Unirea cu România. Totodată, se menționează faptul că costurile pentru astfel de mașinării propagandistice se ridică la miliarde de dolari.

„Nu vorbesc de partide proruse. Vorbesc de biserică. Narativele propagandistice sunt aceleași. În Republica Moldova subiectul Unirii cu România este subiectul preferat în narativele propagandistice. Unul dintre instrumente este alimentarea fobiilor. Aici ne amintim despre persoanele LGBT. Narativele sunt bine desenate, regizate și sunt un grup de șoc care transmit această informație și fac „din țânțar harmăsar””. Un alt subiect este aderarea NATO, care este utilizat de președintele Igor Dodon, care zicea zilele trecute despre faptul că Moldova ar putea fi Elveția”, precizează Macovei.

„Peisajul e destul de divers și complex. Organele de presă care sunt legate de stat, în cazul Rusiei e vorba despre sute de milioane de dolari, în China vorbim de miliarde de dolari. La site-urile mici care apar și dispar rapid, costurile sunt mici. Titlurile care ne va pezenta informații incendiare sunt un indiciu că sunt site-uri de dezinformare. E greu să ne dăm seama care sunt trolli. De regulă, e bine să nu polemizăm cu trolli, deoarece acesta este scopul lor, să-și întărească poziția”, spune Rebegea.

Pentru a face diferență dintre informațiile furnizate este important ca cetățenii țării să înțeleagă că mediul informațional este poluat cu diverse informații, care necesită a fi segregate.

„Primul pas este să recunoaștem că mediul informațional este poluat, faptul că e globalizat, e foarte interconectat. Toată lumea poate să comunice cu oricine pe orice temă oricând. Asta deschide multe oportunități pentru antreprenorii de criză, fie vor să facă bani, fie au interese politice”, a conchis Corina Rebegea.

Dezbaterea integrală poate fi urmărită pe UNIMEDIA:

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News