„Vasul a fost lucrat la roată din pastă fină de culoare cenușie, fiind parțial întregit și reconstiuit în desen de noi pe baza fragmentelor recuperate. Recipientul avea corpul de formă ovoidală, gâtul scund cilindric și gura cu buza îngroșată la exterior (diametrul gurii - 13 cm), torțile din bandă, cu șănțuire pe latura exterioară și fundul probabil pe suport inelar”, se arată în comunicatul emis de ANA.
Acest vas este prima amforă de tip carpo-dacic documentată cert în zona centrală a Republicii Moldova, atestând existența unei locuiri a ”dacilor liberi” sau a ”carpilor” în sec. III d. Hr. și în această zonă geografică.
Analogii apropiate pentru amfora cenușie de la Cărbuna se găsesc în centrul de olărie de la Pruteni (situat pe malul estic al Prutului Mijlociu) și în așezările și necropolele din sec. III d-Hr. din regiunile est-carpatice ale României, atribuite ”culturii carpice” sau ”dacilor liberi”.
Alături de resturile acestei amfore cenușii lucrate la roată, la Cărbuna s-au mai găsit căteva fragmente de la o oală lucrată cu mâna din pastă grosieră și de la o amforă romană din pastă zgrunțuroasă de culoare roz-gălbuie, provenind se pare din Heraclea Pontica, binecunoscut centru urban și de producție de pe țărmul sudic al Marii Negre.
Agenția Națională Arheologică/facebook.com / Sursa:Agenția Națională Arheologică/facebook.com
Agenția Națională Arheologică/facebook.com / Sursa:Agenția Națională Arheologică/facebook.com
Agenția Națională Arheologică/facebook.com / Sursa:Agenția Națională Arheologică/facebook.com
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!