22:20:50 28.03.2024
Stiri

Pericolul de la porțile UE. Expert: Când pandemia va trece, vom vedea că am uitat de grupurile teroriste, care sunt din nou puternice

Actualitate 08.06.2020 12:00 Vizualizări1138 Autor: Ziarul National
Pericolul de la porțile UE. Expert: Când pandemia va trece, vom vedea că am uitat de grupurile teroriste, care sunt din nou puternice


Vorbim despre noul normal afectat de pandemie, dar uităm repede că lumea înseamnă și ceilalți. Nordul Africii este încă o rană deschisă și ce se întâmplă acolo provoacă efecte și în Europa. Cu toate acestea, suntem prea puțin atenți la zonele aflate la distanță mare. Spunem în continuare prea ușor: asta nu este problema mea și trecem mai departe. Dar acolo, teroriștii se regrupează și diferite state își duc războaiele prin interpuși. Este doar o chestiune de timp până când rezultatele acestor acțiuni vor ajunge și la noi.

Este suficient să ne uităm la harta Africii de Nord ca să înţelegem cât de importantă este această regiune pentru stabilitatea şi securitatea Europei. Milioane de oameni trăiesc pe celălalt mal al Mării Mediterane, adică în vecinătatea continentului nostru. Sunt puţin peste 200 de kilometri între coasta tunisiană şi cea italiană, iar între Maroc şi Spania sunt doar 15 kilometri. Zona a fost colonizată, iar această amprentă a schimbat cultura de acolo, care este mai apropiată de cea sud-europeană decât de cea africană. Cu toate acestea, încă acordăm prea puţină atenţie Africii de Nord.

Koert Debeuf, redactorul-șef al publicației EUobserver și unul dintre finii cunoscători ai lumii arabe din zilele noastre, a discutat despre aceste probleme într-un interviu acordat emisiunii „Pașaport diplomatic”.

Cristina Cileacu, jurnalist Digi24: Propunerea mea pentru astăzi este să discutăm despre Africa de Nord, despre întreaga regiune, pentru că pandemia de COVID-19 a lovit puternic și acea regiune, dar trebuie să ne amintim că acolo sunt războaie în derulare și de asemenea, economii mai puțin funcționale. Poate această nouă situație să ducă la alte tipuri de mișcări în regiune?

Koert Debeuf, redactor-șef EUobserver: Este o întrebare foarte bună. Ce văd în general este că oamenii - și din cauza Primăverii Arabe - nu au încredere în guvernele lor deloc. Și pentru că nu mai au încredere în guverne, nu sunt dispuși să urmeze multe dintre măsurile pe care guvernul vrea să le ia.

Ca să îți dau un exemplu, în Cairo, în zonele bogate, oamenii respectă măsurile și păstrează distanța. Când mergi în cartierele mai sărace, cele care au fost lăsate în urmă mult timp, oamenii refuză să se supună măsurilor și unul dintre motive este că nu mai au încredere în guvern, dar, de asemenea, nu este nici poliție acolo ca să le impună aceste reguli. Asta înseamnă fără îndoială că vom vedea o creștere a cazurilor de coronavirus în zonele mai sărace din aceste țări din întregul nord al Africii.

A doua problemă este faptul că sistemul de sănătate a fost lipsit de investiții de mult timp și deja spitalele sunt pline, deși vârful pandemiei nu a fost încă atins. Cazurile cresc și în același timp vedem că spitatele sunt pline și nu mai pot avea grijă de noii veniți. Deci, dacă această situație devine cu adevărat dramatică, atunci acest lucru poate duce la noi mișcări, noi rupturi la nivelul guvernului din partea oamenilor. Vor duce acestea la noi revoluții? Este ceva greu de spus acum.

Egiptul este cea mai importantă ţară din nordul Africii şi, din păcate, şi cea mai lovită de prezenţa coronavirusului. Spitalele de acolo nu mai fac faţă numărului mare de bolnavi, dar principala preocupare a preşedintelui Abdel Sisi rămâne propria imagine. Aşa că arestează şi mai des jurnalişti, dar şi cetăţeni care postează pe internet comentarii negative la adresa lui.

Cristina Cileacu: Cunoașteți foarte bine Egiptul, pot să spun că este principalul centru al atenției, în mod obișnuit, iar acolo oamenii erau deja făcuți să tacă de președintele Sisi, din motive diverse, mai ales cele care îl atacau pe el mai mult sau mai puțin direct. Cu această pandemie, s-a schimbat situația? A profitat de faptul că oamenii trebuie să stea în case și să nu iasă afară, ca să se răzbune pe oponenții săi?

Koert Debeuf: Absolut. Nu sunt sigur că pandemia era motivul, dar este cu siguranță e un fapt că în ultimele săptămâni, mai mulți jurnaliști, bloggeri, oameni cu influență pe rețelele sociale au fost arestați și au fost acuzați că sunt membri ai organizațiilor teroriste, că destabilizează statul și așa mai departe, toate aceste acuzații ridicole pentru oameni care doar trimit niște mesaje pe Twitter sau Facebook. Chiar și redactorul-șef al Mada Masr, cel mai independent ziar din Egipt, a fost arestată, dar a urmat un val de proteste și apoi a fost eliberată. Acum câteva zile a reapărut un alt jurnalist care dispăruse de 10 zile. Deci această teroare din partea statului continuă și se intensifică pe măsură ce vorbim.

În Libia se desfășoară un conflict internațional prin interpuși

Situaţia din Libia a ajuns să fie la fel de complicată precum cea din Siria. Şi aici se bate toată lumea cu toată lumea. O tabără, în spatele guvernului oficial recunoscut de Naţiunile Unite, cealaltă susţine un general din fosta armată a lui Muammar Gaddafi. Doar că alianţele internaţionale sunt puţin diferite faţă de cele din Orientul Mijlociu, iar interesul strategic este Marea Mediterană.

Cristina Cileacu: Să luăm fiecare țară pe rând și să începem cu cel mai grav exemplu, Libia, pentru că avem un război în derulare acolo. Guvernul luptă cu forțele conduse de generalul Khalifa Haftar, dar pe de altă parte, fiecare are propriii lui susținători, iar principalii sunt Egipt și Turcia și mai nou, Rusia. Se întrevede vreun câștigător, dacă luăm în calcul toate acestea?

Koert Debeuf: Până acum câteva luni, ne-am fi gândit că Haftar avea „mâna câștigătoare”, deci generalul din partea de est a țării. Dar a intervenit Turcia, care a spus: vom susține guvernul recunoscut de Națiunile Unite, condus de Sarraj (n.r. Fayez al-Sarraj), ceea ce complică lucrurile. Apoi, toate părțile au adăugat câte ceva. Deși, de exemplu, francezii, egiptenii, Emiratele Arabe Unite, care sunt deja acolo susținându-l pe Haftar, au fost ajutați și de Rusia, care a adus 800 de mercenari, un număr destul de mare, dar turcii și-au dublat efortul, au adus miliții siriene în Libia și în acest moment asta devine un conflict internațional prin interpuși, la o scară la care eu nu cred că poate câștiga cineva.

Dar una dintre întrebările, care poate nu este importantă, este: dacă vedem conflicte în toată lumea, în ultimii 50 de ani, când trece o țară de la război, la pace? De obicei, acel moment apare atunci când ambele părți își dau seama că nu mai au cum să câștige războiul.

Până acum, în tabăra lui Haftar, el credea că încă mai poate câștiga războiul. Dar cred că acest lucru se schimbă acum. Pierde susținerea, pierde teren și realizează asta și îl duce la o nouă situație în care discuțiile despre pace vor fi din nou posibile.

Cristina Cileacu: Dar credeți că în cazul acestui conflict, ați menționat câteva țări, conduse de Egipt, care îl susțin pe Haftar, dar Egiptul a creat ceva numit Alianța anti-Turcia în regiunea Mediteranei, pentru că Turcia vrea să își impună prezența în regiune. Credeți că acesta va fi un nou tip de război sau o escaladare a situației prezente?

Koert Debeuf: Din 2013, când președintele egiptean Mohamed Morsi, reprezentantul Frăției Musulmane, a fost înlăturat de la conducere în Egipt și a fost foarte susținut de Erdogan, în Turcia, vedem două tabere în Orientul Mijlociu și asta se întâmplă de 7 ani.

O tabără, pe care aș numi-o tabăra revoluționară, care crede în Primăvara Arabă, dar ca revoluția să islamizeze și mai mult societatea într-un fel sau altul. În tabăra aceasta avem Frăția Musulmană, peste tot, și în Libia, dar mai ales în Egipt, îl avem pe Erdogan, din Turcia, avem Qatar, Hamas, în Palestina, dar și Iran, care se află de aceeași parte.

Cealată tabără este împotriva a orice înseamnă revoluționar. Ei vor să păstreze starea de fapt actuală, vor puterea militară, vor stabilitate. Aici, principala țară este Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Egiptul și cumva, este și Rusia de partea lor, deci am văzut conflictele dintre aceste state, mai mult sau mai puțin în Siria, îl vedem acum în deplinătatea forței în Libia și aceste două tabere deja devin mai divizate și mai polarizate, lucru care este periculos pentru stabilitatea întregii regiuni.

Continuarea pe digi24.ro


Stiri relevante
Top stiri

Parteneri
Descoperă
Punct de vedere NAȚIONAL
25.03.2024 09:14 Nicolae Negru Nicolae Negru // Putin căzut de pe ca...

22.03.2024 09:05 Nicolae Negru Nicolae Negru // De ce ideea referend...

18.03.2024 09:13 Nicolae Negru Nicolae Negru // Putin și Rusia ca bo...

Promo
Abonament
Abonează-te pentru a fi la curent cu ultimele știri
Recomandat
Sondaj
Sunteți de-acord ca referendumul constituțional privind aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană să fie organizat în aceeași zi cu alegerile prezidențiale din anul curent?
Prietenii noștri

Widget cu noutăți la tine pe site

Ziarul Național 2013-2024. Toate drepturile sunt rezervate

Despre noi Publicitate News widget RSS Contacte Developed by WebConsulting.md