Linkuri accesibilitate

„Conducerea și-a dus copiii peste graniță să învețe, să aibă palate, dar noi am rămas cu veceul în curte” (FOTO/ VIDEO)


O chiuvetă într-o gospodărie din Tocuz
O chiuvetă într-o gospodărie din Tocuz

La sfârșit de săptămână cu Europa Liberă, Valentina Ursu în dialog cu locuitori din Tocuz și Zaim și cu fosta deputată Ecaterina Mardarovici.

Marea majoritate a gospodăriilor din mediul rural au grupul sanitar în afara locuințelor. La nivelul național, aproape toate familiile au încă veceurile în curți. Unii, mai ales cei care au muncit în străinătate, au început să-și mute toaleta în interiorul caselor. Ponderea veceurilor din fundul curților ar putea să scadă, dar câți ani ar trebui să treacă pentru a rezolva această problemă? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.

„Conducerea și-a dus copiii peste graniță să învețe, să aibă palate, dar noi am rămas cu veceul în curte”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:31:19 0:00
Link direct

* * *

Drama băiețelului din Hâncești înecat în veceul din curtea casei provoacă noi discuții despre ce înseamnă o țară modernă cu o infrastructură pentru secolul XXI. Satul Tocuz se află la distanța de aproape 100 de kilometri de Chișinău. În comună există peste o mie de gospodării cu veceu în fundul curții. Mulți săteni spun că s-au obișnuit cu situația și că nu au bani să-și construiască toalete în casă. Unii spun că până și cu canalizarea la poartă nu vor avea bani să-și facă o toaletă în casă. Majoritatea din cei cu care am discutat deplâng tragedia din familia din Hâncești care a găsit copilul mort în veceul din curtea casei.

– „Doamne ferește, nu dă Doamne la nimeni așa ceas nefericit. Când am auzit așa caz, mi s-a ridicat părul în cap. Eu așa îmi închipui că e un caz ieșit din comun și nu-i unic - dacă nu-i în veceu, e în canalizare, nu-i în canalizare, îi în fântână. Învinuim statul, în primul rând, că trebuie să fie canalizare. Dacă o să fie canalizare, înseamnă că mult mai ușor ar fi și pentru copii, și pentru părinți. Dar îi drept ce se spune că trebuie grădinițele să lucreze și copiii să fie la grădiniță, dar, în primul rând, copilul era cu frații mai mari acasă care trebuiau să aibă responsabilitate și să ia seama de dânsul. Cei mai mari l-au lăsat, s-au dus părinții la lucru, le-au spus: băgați de seamă, luați seama ce faceți, unde vă duceți. Cum n-ar fi, aceia aveau 12 ani, erau mai mărișori. În primul rând, e vina părinților că au săpat un veceu așa de adânc, au lăsat o gaură foarte mare. Înainte, când se făcea un veceu, se săpa vreo 4-5 rânduri de hârleț pentru maturi, pentru copii se făcea alături, se puneau vreo două scânduri pentru ca să nu se ducă copilul în veceul cel mare. Acum, părinții trebuie să tragă o atenție mult mai mare în privința asta și să fie veceul făcut nu tare adânc că, Doamne ferește, acolo el l-a făcut de 4-5 tone ca să nu-l curețe așa de des.”

– „Da, într-adevăr, în cazul copilului de la Hâncești o mare vină o poartă și părinții, dar o mare parte de vină o are și statul, pentru că se alocă bani. Dacă s-ar cere cât de cât ca în fiecare sat să fie o canalizație sau ar fi niște standarde de săpat veceurile acestea la sate, eu țin minte când părinții au săpat un veceu alături. Da, părinții aveau grijă de acel veceu care era pentru copii, se făcea ordine tot-tot, în schimb era păzită viața și sănătatea, doar astea prevalează, din toate viața și sănătatea sunt cele mai scumpe pe pământul acesta.”

Europa Liberă: Și cazul acesta poate fi dat uitării? Cu asta de termină?

– „Eu cred că trebuie să ne pună în gardă așa caz, dar nu să fie dat uitării, pentru că foarte multe învățăminte trebuie să tragem de aici. În primul rând, pentru părinți și pentru demnitarii statului.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, cu microfonul a poposit aici...

– „V-am văzut la televizor...”

Europa Liberă: Întrebăm lumea ce crede despre cazul acesta care s-a produs la Hâncești cu minorul care a murit în veceu.

– „Părinții au fost la lucru, copilul l-au lăsat în grija altor copii, nu-l poți lăsa așa.”

Europa Liberă: Dvs. unde aveți veceu?

– „Afară... E aproape, dar eu n-am mititel, dar la fată m-am dus și i-am spus, că la dânsa-i cam mare acolo locul la veceu. „Ia seama și-l îngustează”, momentan i-am sunat, atunci îndată i-am sunat.”

O latrină la Tocuz
O latrină la Tocuz

Europa Liberă: De ce atât de greu se decide cetățeanul să-și facă veceul în interior?

– „D-apoi n-are canalizare! Și, în primul rând, chiar dacă facem noi canalizare în curtea noastră, în grădina noastră, mașină în sat nu avem, trebuie să plătim 1.000 de lei ca să curățăm veceul. De unde să avem? Dintr-o 1.500 de lei pensie, de unde să dau? Încă nici nu-i pensia, numai 1.300 am.”

Europa Liberă: Dar aici în sat câtă lume are toaleta în grădină?

– „Toți! Toți ca unul! Au și în casă, care-s mai tineri s-au modernizat.”

Europa Liberă: Și cât timp i-ar trebui satului să se modernizeze și fiecare familie să aibă veceu în casă?

– „Mult timp. Și nu se modernizează nimeni, numai tineretul, altă nimeni. Canalizarea-i mare cheltuială și trebuie noi s-o plătim. Cine-o plătește? Apa ne-am tras-o noi, 5.000 m-a costat apa și gazul – 14 mii de lei. Și baba le-a dat...”

Europa Liberă: Și dacă va fi vorba să dați și pentru sistemul de canalizare, nu mai găsiți bani?

– „Eu o să dau, o să rup din inimă și din gură și am să dau la canalizare, nu pentru mine, da’ o să dau pentru tineretul care o să rămână. Așa au trăit părinții, așa trăim noi, dar la iștilalți eu le doresc mai frumos și mai bine. Dar de unde, că nu-i?”

Europa Liberă: Cum se scapă de sărăcie?

– „Ei, nici într-un fel! Scurmi ca găina, dar e imposibil de scăpat. Dacă conducerea ar fi mai adecvată, ar trage la țărani, ar trage la oameni, ar ține pentru nepoți, pentru viitorul lor. Ei au dus copiii lor peste graniță să învețe, să aibă palate, dar noi am rămas așa, cu buruianul de sub gard și cu veceul în curte, că noi așa am crescut, dar nu se întâmplau atâtea câte se întâmplă astăzi. Dar peștele se strică de la cap. Parlamentarii se sfădesc în parlament, d-apoi noi ne supărăm pe aiștia, nu ne-om trage de chică? Așa-i capul, așa și coada dă din urmă.”

Europa Liberă: Ia spuneți, unde aveți veceu: în casă sau în grădină?

– „În grădină.”

Europa Liberă: Dar de ce nu-l faceți în casă?

– „D-apoi nu avem bani.”

Europa Liberă: Și iarnă, și vară, și pe ploaie, și pe frig...

– „Și iarnă, și vară tot la toaletă acolo ne ducem, la veceu.”

Europa Liberă: Unde-i veceul?

– „În hărman, în grădină.”

Europa Liberă: Câți bani ar costa?

– „Mulți. Vreo 10 mii de lei.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, a poposit cu microfonul aici, la Tocuz, și întrebăm lumea ce părere are despre cazul acesta tragic care s-a întâmplat cu minorul de 6 ani căzut în veceu.

– „D-apoi noi cum am crescut?... Tot așa. Și noi am avut veceu în hărman, dar nimeni n-a căzut, atent, veceul să fie veceu, nu că să te duci și o scândură să nu fie, să cazi acolo sau ceva. Trebuie să fie totul gospodărește, dar să mai aibă lumea putere să fie toate veceurile la oameni în casă, ca să nu se ducă el, căci pe unitazul (vas de veceu) acela copilul nu încape, măcar cum ar fi. Dar dacă omul primește 700 de lei, apoi ce trebuie să facă omul acela? Că un unitaz costă o mie și jumătate de lei, plus la asta trebuie țevile, tot-tot de tras, totul costă ruble, dar la noi lumea-i săracă, eli-eli (de-abia) o târâie să ajungă de la pensie până la pensie.”

Europa Liberă: Dar cum se scapă de sărăcie?

– „Nu știu cum de scăpat, dar nu-i bun, nu-i bun...”

Europa Liberă: Câți bani i-ar trebui cetățeanului ca să zică că are o leafă bună?

O ogradă țărănească la Tocuz cu latrina în partea dreaptă
O ogradă țărănească la Tocuz cu latrina în partea dreaptă

– „Cinci-șase mii și mai sus, nu mai puțin.”

Europa Liberă: Dvs. unde aveți veceu: în casă sau afară?

– „L-am făcut ca în casă, numai că-i afară.”

Europa Liberă: Și cât ați cheltuit, vă mai amintiți?

– „Vreo cinci mii s-au dus cu tot cu scândură, faneră (placaj), vopsit, tot, ca să fie normal.”

Europa Liberă: Își poate permite fiecare să și-l facă?

– „Nu, nu! Dacă el primește 600-700 de lei, el două luni nu trebuie să mănânce ca să pună un unitaz afară.”

Europa Liberă: Ce părere aveți despre această dramă care s-a întâmplat cu minorul de 6 ani de la Hâncești?

– „Este ceva de necrezut. În secolul în care trăim noi chiar este fără cuvinte, să zic așa, pentru că, uitați-vă, din Uniunea Europeană se spune că atâția bani vin, vin... Și unde se duc banii ceia? În infrastructură, în drumuri, dar și drumurile nu le avem. La intrarea în sat ați văzut trei drapele care simbolizează Uniunea Europeană, dar când ați intrat aici în sat, ați văzut că sunt niște gropi...”

Europa Liberă: Dar sistem de canalizare este aici, la Tocuz?

Aproape toată lumea de-acum este conectată la apeduct, dar ceea ce ne lipsește e canalizarea...

– „Asta e. Aici am și vrut să ajung. Sunt și consilier local și de multe ori acum și în celălalt mandat întrebarea numărul 1 a fost și este de a se face o canalizare, pentru că aproape toată lumea de-acum este conectată la apeduct, dar ceea ce ne lipsește, ne lipsește o canalizare. Tot se spune că bani nu ajung, bani nu ajung... Ce face lumea? Când plouă, dau drumul la canalizare pe stradă, curge apa ceea, copiii se joacă într-însa, fac trapacele acolo. Mergem și la noi să vedem ce veceuri are lumea, lumea de rând, că adică noi toți suntem de la sat și, mă rog, niște veceuri ca în Evul Mediu. Eu cred că e o durere și-i o rușine a noastră, e o rușine a națiunii noastre. Am auzit deunăzi niște cifre că undeva 5 la sută din oamenii de la sat dispun de o canalizare și de un veceu cum ar trebui să fie în secolul în care trăim. Și-apoi când mai tindem spre Europa, asta-i o rușine a neamului.”

Europa Liberă: S-a vorbit mult despre cazul copilului minor care a căzut într-un veceu. De ce e atât de acută problema asta în Republica Moldova?

– „E dureros din partea părinților și când părintele pleacă de acasă e nevoit să lase copilul cela în voia sorții. Am înțeles că o învinovățesc pe mamă, dar dacă ai nevoie să te duci la magazin sau în altă parte? Ar trebui să deschidă grădinițele și copiii să se ducă să se ocupe și la școală, căci, dacă ar fi studiile deschise, copiii ar fi ocupați. Dacă se duc la școală, noi știm precis că acolo cineva are grijă de dânșii.”

Europa Liberă: Dar veceul Dvs. unde e?

– „Eu am și în casă, am și afară, dar canalizarea nu-i centralizată, fiecare o face și se umple și pe urmă o curăță, dar ar fi de dorit ca guvernul întâi să se gândească și la necesitățile persoanelor din sate. Noi tăcem și înghițim și nu zicem la nimeni nimic, dar ei își fac interesele lor și n-au nevoie de soarta poporului ista simplu de la țară.”

Europa Liberă: Veceul în fundul grădinii înseamnă și o poluare a mediului înconjurător?

La noi parcă e o rușine, dar în Europa asta e cum ar fi o casă mare...

– „Da. Unii mai dau drumul la canal pe râpă și se duce în iaz, și mâncăm pește, și peștele cela numai mâca știe ce are într-însul. Și zicem că-i bun, dar undeva în intestinele noastre nu se știe ce se găsește. Și alergăm mereu la medic, iar „sănătatea” noastră-i de aici. Noi, persoanele care ne permitem să plecăm peste hotare, mai aducem un ban și vrem să trăim oleacă mai comod, văzând cum se trăiește peste hotare, dar la noi în Moldova trebuie cred că 300 de ani ca să fim ca europenii. Moldovenii vor trăi mult și bine cu veceul în fundul grădinii, de atâta că nu vor să atragă atenție că, în primul rând, igiena îi veceul. La noi parcă e o rușine, dar în Europa asta e cum ar fi o casă mare, pentru că fiecare când ne sculăm dimineață, în primul rând, ne îngrijim și apoi ieșim afară. Și aceasta-i prima necesitate pentru oricare persoană.”

– „Așteptăm și noi la Tocuz, așteptăm o canalizare în toată republica și chiar și la noi în sat, pentru că este îngrozitor. Noi în fiecare an avem grijă și o evacuăm și o transportăm în grădină, dar e periculos pentru sănătatea noastră. Și așteptăm ceva, o schimbare din partea primăriei, din partea conducerii satului.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, iată am poposit aici, la Tocuz, și întrebăm lumea despre cazul tragic care s-a întâmplat la Hâncești când un copil minor, de 6 ani, a căzut într-un veceu. Ce părere aveți Dvs. despre această tragedie?

– „Asta-i începând de la părinți. La noi anul trecut a fost un caz că un porc a mâncat un copil mic. Asta-i încă mai tragic și mai dureros, dar lumea nu poate să stea permanent lângă copil, că nu au posibilitate, trebuie să-l hrănească, trebuie să-l crească, să-l îmbrace. Dădacă nu poți să-ți permiți, dar ca să stea unul acasă și unul să se ducă la lucru, cu salariul nostru cei care pe câmp lucrează, nu poți să întreții și gospodărie, și copil mic. Acum cheltuielile pentru un copil mic sunt mari.”

Cu motocicleta la Tocuz
Cu motocicleta la Tocuz

Europa Liberă: Dvs. unde aveți veceul: în casă, în grădină?

– „Îi în grădină, ca la toată lumea la țară. Când e într-o încăpere, îi curat, nu-i miros, îi altceva, dar noi nu ne putem permite, pentru că-s cheltuieli și nu putem să ni-l permitem în încăpere, fiindcă acolo pe lângă unitaz trebuie plitkă (teracotă), țevi, una-alta și toate astea costă. Ca să faci o baie cu un WC, e nevoie de cel puțin două mii de euro. Dar unde la noi să faci două mii de euro? Și cât trebuie să muncești pentru două mii de euro? N-avem posibilități, salariul e mic. Iată, noi ne ocupă cu agricultura, care nu-i plătită...”

Valentina Ursu, Europa Liberă, a poposit cu microfonul aici, la Tocuz, Căușeni...

– „Bine ați venit!”

Europa Liberă: Întrebăm localnicii despre această dramă care s-a produs la Hâncești cu băiatul de 6 anișori, care a murit în veceul din curtea casei.

– „E o rușine pentru țară, e o rușine pentru conducerea acestei țări, pentru că atâția ani de reforme și nu s-a reușit ca să fie un sistem de canalizare pus la punct. Lumea așa cum s-a unit la rețelele de gaze, la rețelele de apă avea să strângă lumea de la sat și să se unească și la rețelele de canalizare, dacă erau proiecte, dacă aceste proiecte erau implementate, dacă primarii satului își băteau capul și era o conlucrare între ei și lumea din sat, dar așa, eu aș zice că primarii nu se supun nimănui, primarii nu se mai tem de nimeni și de nimic și el stă să-i treacă timpul, dar să se gândească cineva și la faptul că un bătrân să iasă la un veceu în curte iarna când îi frig, când plouă, când bate vântul... Nu se gândește nimeni la asta, pentru că oamenii Moldovei sunt foarte răbdători, au răbdat atâția ani, au încercat să mai facă câte ceva, să se mai ridice împotriva guvernărilor, dar au văzut că nu le reușește și au lăsat mâinile în jos.”

Europa Liberă: În gospodăria Dvs. unde vă este toaleta?

– „Afară este veceul, pentru că atunci când am construit casa, n-am gândit, eram tineri și nici nu simțeam că-i frig afară. Dacă am să am sănătate, o să stric o cameră sau o bucată din salon și o să-mi fac veceu, pentru că acesta-i primul lucru necesar la casa omului – veceul și baia.”

Europa Liberă: Mulți săteni constată că și-ar dori și ei un veceu în casă, dar îi costă bani și că această investiție nu au cum s-o asigure.

– „Pentru că lumea la sate nu are de lucru, lumea de la sate pleacă peste hotare. Cunosc foarte mulți care au cumpărat case la Tocuz, după aceea le-au lăsat și s-au dus și și-au cumpărat apartamente la oraș, pentru că acolo sunt condiții. La sat trebuie să muncești mult, să investești mult ca să construiești, cred că nu-i așa de greu, dar...”

Europa Liberă: Câți bani ați cheltuit Dvs. pentru veceu?

– „Pentru acesta din grădină, a fost cimentuit și, mă rog, am pus o ușă să nu ne bată vântul, că îi făcut cu vreo 4-5 ani în urmă, chemăm mașina și îl curățăm, ca să nu mai săpăm atâtea borți în ogradă, dar ca să construiești un WC în casă, trebuie să ai apă în casă și canalizare. Numai școala este unită la canalizare și mi se pare că centrul de sănătate, mai mult pentru că s-a construit în ultimii ani centrul de sănătate. ȘI în rest, lumea fiecare în grădina lui, în care ungher îi convine, acolo așază veceul. Aici primprejur, toată lumea-i cu veceul afară.”

Europa Liberă: Câți ani i-ar trebui satului să se modernizeze?

– „Nu i-ar trebui mult. Vreo 5-10 ani, dacă ar fi un stăpân și care să fie cointeresat, așa cum ne-am unit la apă, nu toți deodată, pe urmă toți au văzut că trebuie, că-i bine și au strâns bănișorii ceia „la colțun” cei mai în vârstă, i-au mai ajutat și copiii și s-au unit la rețeaua de apă și de gaze, așa ne-am uni și la rețeaua de canalizare, dacă ar fi un proiect, am pune și noi bani, ca și cum se face în toată lumea.”

Europa Liberă: Vorbim despre cazul copilului care s-a înecat în veceul de la Hâncești. Ce părere aveți Dvs. despre această dramă?

– „Ce părere avem?... Că trebuie să se deschidă grădinițele, că părinții trebuie să-și hrănească copiii, nu ca să spună că părinții sunt vinovați. Ajunge trei luni, copilul vrea să-i cumpere și cireșe, și căpșune, dar pe ce să-i cumpere? Că am auzit pe cineva că părinții sunt vinovați, dar părinții s-au dus că trebuie să-și hrănească copiii. Iaca, de exemplu, mă duc la lucru, avem o femeie care n-are soț și are cinci copilași – trei îs la grădiniță, doi îs la școală. Și ea ne spune că-i este foarte greu, îi ducea pe cei trei la grădiniță, dar acum ce să-i hrănească, acum trebuie și să lucreze. Gata, să crape boala, gata, ajunge boala asta, că-i vară, că la toți li-i a mânca. Chiar nepoțelele mele, două seri la rând au fugit de acasă și au venit să se joace cu fata mea. A aflat mămică-sa și a venit și le-a făcut o bătaie... Pentru ce, că ele-s sătule să șadă numai în casă? Trebuie de deschis grădinițele, pentru că copiii gata-gata, iaca, din ce în ce... Unul și-a tăiat două degete, altul a căzut în veceu...”

Europa Liberă: Veceul Dvs. unde-i?

– „Ne-am făcut și în casă, dar avem și după casă. Parcă-i ușor de zis un veceu, dar un veceu costă binișor. Dacă faci WC-ul, trebuie să faci și lavoarul cela și totul costă bani, până la vreo 20 de mii de lei ca să faci un WC bunișor te-ar costa.”

Europa Liberă: Dvs. unde aveți veceu?

– „În fundul grădinii. Îi sărăcie, nu-s bani.”

Europa Liberă: Dar cât ar costa un WC modern?

– „Măcar vreo 10 mii, puțini pot să aibă veceu în casă.”

Europa Liberă: Al Dvs. unde e?

–„Lângă casă, nu chiar alături, îs vreo 20 de metri de la casă, de lângă perete.”

–„Ar trebui în casă, dar n-avem bani. Asta-i problema, că nu-s bani. Eu îs la pensie, am 63 de ani și am o mie de lei. Dar ce fac cu o mie de lei?”

Oameni pe stradă la Tocuz
Oameni pe stradă la Tocuz

– „Noi am avut exemple frumoase, în care investitorii străini au vrut să ne arate modele de veceuri bio care sunt absolut sigure și absolut inofensive pentru mediu și pentru cetățean; avem foarte frumoase modele aduse de cetățenii noștri plecați peste hotare, care își fac veceurile cu echipamentul acesta de veceu și este sigur, dar aceasta necesită surse speciale.”

Europa Liberă: Și dacă lumea e săracă, are argument că nu poate să investească inclusiv în modernizarea veceului?

– „Un veceu, oricât de prost construit, costă și decât să construiești un veceu prost, ia și construiește unul care cât de cât să fie adaptat condițiilor în care să-ți asigure securitatea și nu trebuie să așteptăm investiții de pe undeva să ne dea ca noi să ne construim veceuri. Bio-veceurile au fost făcute în baza investițiilor străine și foarte puțini din acei beneficiari le-au păstrat, ele tot au devenit niște veceuri tradiționale, moldovenești, cum sunt ele, poate și cu pericol în altă parte. Dar faptul că să atenționăm cetățeanul și să-l învățăm, să-i educăm atitudinea responsabilă față de igiena sanitară, față de mediul în care el trăiește, pentru că până la urmă și un veceu construit bine, dar cu un focar de muște și cu toate infecțiile care pot fi prin jurul lui și asta este imaginea de cetățean, imaginea de gospodar. Eu consider că ar putea să fie la nivel de comunități niște grupuri de inițiativă pe mahalale care să le lămurească oamenilor: hai să ne protejăm, hai să-i protejăm pe alții, hai să avem fața gospodarului.”

Femeie din Tocuz
Femeie din Tocuz

* * *

Voci adunate în mediul rural. La Tocuz am găsit de toate prin sat – de la toaletă cu termopane, toaletă din tablă ori din scânduri și foste bannere publicitare. Autoritățile locale ar trebui să asigure niște standarde de igienă în instituțiile publice, dar în gospodării ține și de om, cum și unde vrea el să-și facă nevoile. Oamenii de la Tocuz au spus că ar fi o tradiție moștenită. Am discutat și cu fosta deputată Ecaterina Mardarovici, directoarea executivă a Clubului politic al Femeilor „50x50”, despre unele dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă satul și statul.

Ecaterina Mardarovici, directoarea executivă a Clubului politic al Femeilor „50x50”, iunie 2020.
Ecaterina Mardarovici, directoarea executivă a Clubului politic al Femeilor „50x50”, iunie 2020.

Ecaterina Mardarovici: „Cu regret, în Republica Moldova avem multe tragedii de-a lungul anilor, mulți copii încă rămân în afara protecției, dacă nu a părinților, atunci a statului, pentru că până la urmă garantul drepturilor, inclusiv dreptul la viață îi aparține statului, iar statul deleagă anumite drepturi părinților. Problema este cum gestionăm noi anumite evenimente la nivel social, la nivel de țară.

În primul rând, faptul că mulți părinți nu au cu cine să lase copiii. Pe de o parte, ei sunt obligați, conform legislației, să aibă grijă de copii, să le asigure securitatea, pe de altă parte, tot ei trebuie să asigure bunăstarea materială a familiei. Un salariu în ziua de azi, fie al soțului, fie al soției, nu mai este suficient pentru securitatea financiară și materială a unei familii, iar soluții nu avem...”

Europa Liberă: Criza aceasta sanitară a făcut ca grădinițele să nu funcționeze și, neavând alternativă, părinții lasă copiii unul în grija altuia.

Ecaterina Mardarovici: „Numai că astfel de tragedii ca aceasta se pot întâmpla chiar când suntem amândoi acasă. Eu am zis: Doamne ferește de acest caz, pentru că pare copilașul mărișor, șase ani, poate să meargă singur la veceu, putea să fie toată familia acasă, se întâmplă cazuri și cazuri, doar că o problemă a fost scoasă în față. Deci, ce fac părinții cu copiii? A doua, eu îi zic „problema veceurilor” în Republica Moldova, în secolul XXI, pentru că noi avem o atitudine cam așa de... lucru neimportant, lucruri care nu ar conta. Or, noi trebuie să avem niște standarde.

La ora actuală trebuie evaluate gospodăriile din fiecare sat și oraș acele individuale și aceste veceuri de afară trebuie să fie construite sub un anumit standard. Or, noi în Republica Moldova vrem să avem apă acasă, dar le facem compromis că s-ar putea fără canalizare. Eu cred că trebuiau strict legate aceste lucruri unul de altul.”

Europa Liberă: Eu chiar am vorbit cu un primar și el îmi explica, acum pentru ca să ajungă să implementeze un proiect cu sistemul de canalizare, trebuie să strice o parte din drumurile care au fost construite și în care au fost investite sume foarte mari. Și l-am întrebat: de ce nu ați început cu canalizarea? Pentru că prioritar a fost pentru lume să aibă drumuri.

Ecaterina Mardarovici: „Nu este chiar așa! Pentru că nu a fost gândită această prioritate cu drumurile, pentru că, dacă nu s-a făcut canalizare centralizată, oricum noi avem în anumite centre raionale sistemul de canalizare privat, acasă, dar construit după un anumit standard, există servicii de colectare a acestor deșeuri. Deci, există soluții, în ansamblu noi putem să rezolvăm acest lucru, or nu investești tu atâția bani într-un drum ca peste cinci sau șapte ani să-l strici. Altceva e că, dacă ar fi varianta zero la drum, unde e numai pietrișul acesta, dar s-au construit drumurile așa...”

Europa Liberă: Problema e că Moldova e un stat sărac, mai ales în mediul rural, și, pornind de la această sărăcie, e greu de înțeles că pot fi soluționate problemele ca la carte, de exemplu, așa cum au fost ele gândite în Occident.

Ecaterina Mardarovici: „Pentru că noi am investit în multe proiecte europene, ei ne spun de multe ori faceți asta sau asta așa cum cred ei, fără ca să cunoască realitățile noastre. Și spun acest lucru în cunoștință de cauză, pentru că, având un proiect de îngrijire la domiciliu, cunosc foarte bine situația și starea gospodăriilor, inclusiv acest lucru este foarte dificil cu aceste veceuri în curte sau cu multe alte probleme nerezolvate. Noi ne stabilim prioritățile. Dacă veți întreba oamenii în vârstă și, dat fiind că și eu sunt mai de demult, îmi amintesc acele veceuri, scuzați, vă rog, pe timpurile noastre veceurile nu se săpau de doi metri sau de trei metri, asta dacă tot vorbim de o chestie foarte delicată. Deci, oamenii atunci, așa cum erau în secolul cela, totuși gândeau că să nu cadă cineva acolo.”

Piață improvizată la Tocuz
Piață improvizată la Tocuz

Europa Liberă: Sau invers, lângă veceul pentru maturi era special amenajat un loc pentru copii.

Ecaterina Mardarovici: „Exact! Acum săpăm o gaură mare de nu știu câți metri, fără să ne gândim la anumite lucruri, ca să n-o săpăm mai des, ca să n-o curățăm, ca să ne fie comod, fără să ne gândim la securitatea noastră. Acum ce trebuie să facem? Ne doare sufletul pentru această tragedie, poate acest copil a fost trimis ca să ne sensibilizeze și să zică: „Oameni buni, porniți să schimbați țara asta de la lucruri simple, de fiecare zi, de la ceea ce avem nevoie în fiecare zi”. Și poate trebuie să pornim o inventariere a gospodăriilor de la țară, să punem accent mai mult pe securitatea copiilor în orice gospodărie, că în rest se pot întâmpla orice alte lucruri.”

O altă latrină din Tocuz
O altă latrină din Tocuz

Europa Liberă: În provincie, chiar și acolo unde sunt instituții preșcolare, nu neapărat veceul este în interior, copiii mai sunt trimiși afară.

Ecaterina Mardarovici: „Îmi pare rău să spun, am avut o delegație importantă, n-o să-i dau numele, că nu știu dacă i-ar plăcea să-i spun numele într-un context cu veceurile, și am mers, iarăși nu voi nominaliza satul, fiindcă asta-i situația din multe sate din Republica Moldova, am mers într-un sat pentru un proiect acolo. Au dorit să meargă la veceu, am solicitat să merg la punctul medical și au zis: „Nu te duce, că-i Doamne ferește!”, la școală de asemenea, atunci am mers la un bar din centru, că mi-am zis că acela, conform medicinei preventive, trebuie să aibă veceu și m-am pornit să văd ce-i acolo, presupunând că poate să fie și acolo nu chiar mare ordine. Însă un domn zice: „Nu, nu, Catinca, las’ că mă duc eu singur”. S-a apropiat, dar repede s-a întors, a încrețit fața și a zis: „Aici nu-i posibil...”.

Atunci, asta nu puteam să spun în engleză și l-am rugat pe un coleg: „Spune-i, te rog, că mergem în păpușoi”. Și am scos acea delegație la marginea satului și am mers în păpușoi. Așa cum sunt aceste veceuri, nesecurizate, necurățate, eu cred că fiecare sat, fiecare primărie trebuie să aibă o persoană la care să-i plătească un salariu cât de mare pentru ca să aibă grijă de aceste veceuri. Pentru aceasta trebuie de plătit un salariu decent, pentru că ține de o muncă nu prea plăcută, dar foarte importantă.”

Europa Liberă: Dar ține și de igienă.

Să ne așezăm și să luăm niște specialiști pe sisteme de canalizare și igienă, să stabilim niște reguli și niște standarde...

Ecaterina Mardarovici: „De fapt, cum ziceți și Dvs., ține și de igienă, și de educație, și de cultura noastră. Avem o problemă serioasă cu aceste veceuri în Republica Moldova și eu cred că trebuie să ne așezăm și să luăm niște specialiști pe sisteme de canalizare și igienă, să stabilim niște reguli și niște standarde. Am pus în toate școlile perdele de tot felul, am adunat bani de la părinți, dar să mergeți într-o școală și să vedeți uneori cum sunt acele veceuri...”

Europa Liberă: Sau invers, într-o școală poți să găsești veceul care e strict numai pentru profesori, iar copiii nu au acces la aceste veceuri.

Ecaterina Mardarovici: „Iar veceurile copiilor sunt altfel. Bine, sunt de acord, copiii sunt copii, dau buzna, e jenant și nu vrei să te vadă un copil, dar în cazul în care acești copii știu că veceul profesorilor, directorului, medicului-șef sau al primarului este la fel ca și veceul fiecărui consătean care vine și la primărie și se poate întâmpla orice.”

Europa Liberă: Ziceam că argumentul multor săteni e că ei nu au bani. Și atâta timp cât este sărăcia asta lucie, cine își mai bate capul că e prioritar să ai un veceu cu condiții, un bloc sanitar?

Ecaterina Mardarovici: „Nu sărăcia e problema, e mentalitatea, casa mare să fie frumoasă și restul fie cum o fi. Uitați-vă cum începem noi să construim gospodăriile în Republica Moldova: gardul îl cumpărăm de nu știu care, poartă să punem de nu știu care în condițiile în care n-am făcut primul lucru necesar – baia și veceul. Și asta continuă să se mai întâmple. Pe de altă parte, este îmbucurător că plecarea cetățenilor din Republica Moldova peste hotare a adus și alte modele. Eu mă bucur foarte mult și chiar am vizitat gospodării la țară cu toate condițiile, cu baie în casă, cu WC în casă, au construit ceva adăugător sau au micșorat o cameră și au făcut.

Această schimbare vine încet, doar că trebuie să înțelegem: țări ca a noastră, care trebuie să pedalăm foarte intens pentru a ajunge anumite standarde care sunt în țările cu un anumit grad de dezvoltare mai înaintat, pentru asta noi avem nevoie de două lucruri: schimbarea mentalității care vine încet, așa cum am spus că, practic, în fiecare sat avem câte-o gospodărie după modelele europene, pe de altă parte, avem nevoie de niște standarde ca în fiecare gospodărie să fie așa și așa. Iar acolo unde e o situație că oamenii nu-și pot permite, statul să intervină ca pentru o bucățică de pâine. Așa cum dăm o bucățică de pâine atunci când omul nu are și ajutăm, așa trebuie să ajutăm și cu anumite lucruri. Aceasta este și educație, cu acest lucru ne formăm pentru viitor, așa că nu e de vină doar sărăcia. Lucrurile vin spre bine în orice domeniu prin două metode: educație, care duce la schimbarea mentalității, și impunerea unor standarde prin lege.”

Europa Liberă: Am auzit declarațiile pe care le-au făcut responsabilii de la educație, spunând că grădinițele în bună parte nu se deschid, pentru că n-au fost aduse în ordine blocurile sanitare.

Ecaterina Mardarovici: „Pentru mine nu-i un argument și-i o scuză care nu ține.”

Europa Liberă: Deci, la nivel național credeți că totuși se vor sensibiliza autoritățile și vor încerca să redreseze situația sistemului de canalizare?

Ecaterina Mardarovici: „Eu cred că trebuie să se sensibilizeze, ori așa cum noi întotdeauna găsim alte priorități, nu știu dacă asta mâine sau poimâine se vor sensibiliza și vom include problema grupurilor sanitare ca prioritate în orice se mișcă și construiește în Republica Moldova.”

XS
SM
MD
LG