Deșeurile generate de pandemie – o nouă problemă ecologică la care Moldova nu are soluții

PE SCURT 

Imaginea în care un activist ține pe un suport mai multe măști colectate din apele ce înconjoară insulele nelocuite Soko din apropierea Hong Kong-ului a făcut înconjurul lumii. Pentru mulți, fotografia a devenit un simbol și un semnal de alarmă că pandemia își va lăsa amprenta negativă și asupra mediului ambiant. 

Experții internaționali atenționează că măștile și mănușile de protecție pe care le folosesc oamenii din întreaga lume pentru a se proteja de COVID-19 devin o problemă pentru mediu, pentru că odată ajungând în natură se vor transforma în microplastice. În Republica Moldova problema măștilor și mănușilor folosite de populație încă nu a ajuns pe ordinea de zi. Nu există statistici în acest sens, iar problema pălește pe fondul cifrelor alarmante a cazurilor de îmbolnăvire. Totodată, unii ecologiștii atenționează că Moldova NU are la moment soluții pentru această problemă. Probabil nu e departe momentul când pe crengile copacilor și pe dealuri vor flutura, pe lângă „tradiționalele” pungi de plastic, și măștile aruncate la gunoiști.   

PE LUNG

Măștile, mănușile, sticlele de plastic de dezinfectant care ne protejează de COVID-19 ajung pe străzi, în mări și în mijlocul naturii sălbatice. Problema este semnalată de orașe din diferite colțuri ale lumii, scrie DW.

În Kalamata, un oraș grecesc cunoscut în mod tradițional pentru măslinele sale, străzile sunt aproape goale. Cu toate astea, mănuși, șervețele și sticle de plastic sunt împrăștiate prin parcuri, trotuare și drumuri. Deșeuri similare provoacă probleme în metropole mai mari, precum New York și Londra.

Problema a lovit chiar și insulele nelocuite Soko. La câțiva kilometri de Hong Kong, Gary Stokes, un activist din grupul de conservare OceansAsia, a găsit aproximativ 100 de măști aduse de ape.

„Nu am mai observat măști până acum într-o locație atât de îndepărtată”, spune Stokes, care suspectează că acestea provin din China sau Hong Kong. „Când le-am găsit, au trecut doar șase-opt săptămâni de când oamenii au început să folosească aceste măști”.

Prea devreme pentru evaluarea impactului 

„Dacă sunt aruncate pe străzi, când va ploua mănușile și măștile vor ajunge în cele din urmă în mare”, spune Anastasia Miliou, biolog marin și director de cercetare la Institutul de conservare marină al Archipelagos din Grecia.

Nu doar mănușile și măștile sunt cele care cresc considerabil cantitatea de deșeuri generate de pandemie. Consumul de plastic de unică folosință din piețe și magazine a crescut, fiind alimentat de frica oamenilor de a se contamina. 

În același timp, purtătorul de cuvânt al Comisiei UE pentru probleme de mediu, Vivian Loonela, a declarat recent că este prea devreme pentru a evalua impactul coronavirusului asupra cantității totale de deșeuri de plastic generate în 2020.

Care e situația în Moldova? 

Iuliana Cantaragiu, de la Centrul Național de Mediu, atenționează că problema poluării cu echipamente de protecție utilizate de populație ia amploare. „Evident că s-a majorat consumul de măști, mănuși, respectiv, se majorează în mod automat și poluarea”.În mod normal, pentru ele ar trebui să existe coșuri separate sau să fie colectate de farmacii. Potrivit ei, chiar și în situația de pandemie, autoritățile trebuie să fie inventive. În alte state, autoritățile au instalat în spațiile publice coșuri pentru deșeurile de acest tip, cel puțin ca să nu se amestece cu alte tipuri de deșeuri menajere.

„Pe lângă faptul că sunt sintetice și degradează o sumedie de ani, mai există și pericolul potențial de infectare. Luate de vânt, acestea flutură pe deal și câmpii, un copil poate să ia mănușa sau masca care poate a fost la o persoană bolnavă, care nu știa de asta. Deci este și un eventual pericol de răspândire a bolii”.

„Concluzia este că Moldova, la moment, pentru aceasta nu are soluții”, a adăugat Iuliana Cantaragiu. Ce se poate de făcut? În mod teoretic, se putea de colectat aceste deșeuri, de balotat și de depozitat, până se creează infrastructura de incinerare. Aceasta se poate de realiza într-un an de zile. 

Societatea ar trebuie să-și regândească stilul de viață

Ideea colectării separate a echipamentelor de protecție individuală ce au fost folosite de populație este susținută și de Vladimir Ternavschi, de la organizația Tinerii pentru EcoPlastic.

„Mănușile, măștile de protecție trebuie colectate separat și neutralizate. Ați putut vedea și până acum cum șervețele umede aruncate la gunoi stau la gunoiște zeci de ani și nu degradează. Aceste măști de protecție care sunt cele mai populare sunt din același material. Și ele tot vor sta zeci de ani la gunoiște și vor contamina mediul cu microplastic”.

Microplasticele au devenit o problemă de mediu în lume pentru că nu pot fi colectate de filtre, iar atunci când trec prin apele uzate pot colecta bacterii dăunătoare pe care le pot transporta cu ele. Astfel, atunci când înghițim aceste microparticule de plastic, putem înghiți și bacteri.

Tânărul ecologist susține că după pandemie, societatea ar trebuie să-și regândească stilul de viață și să recurgă la practici mai ecologice: să revină din nou la „torbe” și pachete biodegradabile.

În țara vecină, România, ecologiștii au creat deja o pagină pe facebook cu titlul „ Nu arunca măști și mănuși pe jos”, unde au lansat un apel către cetățeni să nu arunce la întâmplare materialele de protecție personală. Aici au fost postate mai multe poze cu măști și mănuși aruncate pe străzile orașelor, dar și în pădurea din Chiajna sau pe malul Dunării, la Brăila. Totodată, moderatorii paginii au atenționat că aruncarea măștilor și mănușilor folosite în împreună cu gunoiul menajer poate contamina personalul blocurilor însărcinat cu curățarea și manipularea gunoiului precum și operatorii firmelor de salubritate și gropilor de gunoi care preiau aceste deșeuri.

Vlada Balica, de la ABS Recycling, companie specializată în reciclarea deșeurilor de ambalaje PET, ne-a spus că la fabrica pe care o gestionează nu sunt colectate și prelucrate mănușile și măștile de protecție de unică folosință.

„În Moldova nu există soluții pentru acest tip de deșeuri. Nu este de dorit ca acestea să nimerească în deșeuri menajere, mai ales că ele pot fi infectate cu virus sau diferiți agenți patogeni. Ele trebuie colectate separat și incinerate, dar la noi incinerare nu există și evident că soluții nu sunt, de aceea totul merge la depozitare la Țînțăreni”.

Totodată, potrivit ei, pe timpul pandemiei, s-a observat reducerea deșeurilor plastice. Fabrica primește de la Regia Autosalubritate deșeuri menajere mixte, de unde sunt extrase tot ce poate fi valorificat și reciclat. „Dacă vorbim despre cantitățile colectate până la pandemie de autosalubritate și în timpul pandemie, cred că  acestea s-au redus cu circa 30-40%.” Vlada Balica spune că asta ar fi o urmare a închiderii sectorului HoReCa. În plus, foarte mulți oameni au plecat la părinți, la sate. Au plecat și cei care închiriau apartamente în Chișinău, studenții.

Ce se întâmplă cu deșeurile medicale? 

Ministerul Sănătății a precizat anterior că există un plan de management al deșeurilor infecțioase. Conform acestuia, există trei etape – colectarea deșeurilor periculoase din punct de vedere infecțios, transferul separat către un punct comun de colectare, sterilizare și dezinfectare a acestora, iar apoi conform unei proceduri se distrug.  

Alexei Bivol, directorul spitalului Raional Telenești, ne-a spus că aici deșeurile periculoase sunt autoclavate. Autoclavarea este o metodă care se folosește și în țările din Europa. „Avem o autoclavă modernă, care funcționează după principiul sterilizării cu aburi, unde tot echipamentul se sterilizează, apoi se fărâmițează și se aruncă la groapa cu gunoi, inofensiv”, spune Alexei Bivol.

„Instalația are cinci programe, procesul durează 45 de minute și după sterilizare, se include programul de fărâmițare, apoi deșeurile inofensive se aruncă la groapă de gunoi” 

Aparatul este testat, aprobat metrologic. În prezent, instituția are aproximativ 45 de contracte cu instituțiile medicale din raioanele vecine, pentru servicii de management al deșeurilor. 

Soluții globale

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat pentru DW că spălarea obișnuită a mâinilor oferă mai multă protecție împotriva infectării cu COVID-19, decât purtarea mănușilor de cauciuc în locurile publice, iar centrele americane pentru Controlul și Prevenirea Bolilor afirmă că măștile de pânză lavabile oferă protecția necesară.

Și, în timp ce echipamentele de protecție utilizate în instituțiile medicale nu sunt în mare parte reciclabile sau reutilizabile, apar inovații sustenabile. Astfel, în SUA, producătorul de automobile Ford produce halate de protecție reutilizabile din același material din care se fac airbag-urile. Acestea pot fi spălate până la 50 de ori. Universitatea din Nebraska efectuează testări pentru a vedea dacă lumina ultravioletă va dezinfecta și „va prelungi viața” măștilor medicale și, prin urmare, va reduce deșeurile.

Reprezentanții organizației Zero Waste Europe consideră că țările nu ar trebui să aleagă între protecția mediului și protecția sănătății publice. „Pe viitor, trebuie să ne asigurăm că suntem pregătiți pentru pandemii de acest fel și că suntem gata să le abordăm într-un mod ecologic; nu trebuie să fie una în defavoarea celeilalte.”

Foto: DW, Facebook/Ion Andronache

Am absolvit facultatea de litere, dar lucrez în jurnalism din '98. O perioadă îndelungată am fost știristă profilată pe teme economice și sociale. Din 2014 lucrez la Moldova.org, unde am descoperit toată paleta de culori ale presei online. Îmi place să scriu materiale explicative și analitice. Politica editorială a redacției mi-a permis să-mi lărgesc viziunile asupra mai multor aspecte ale vieții.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.