Asociația Judecătorilor „Vocea Justiției”, o organizație de alternativă a Asociației Judecătorilor din Republica Moldova, și Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate (APOD) trag un semnal de alarmă în legătură cu proiectul de lege care prevede retragerea unor garanții sociale ale judecătorilor, avizat pozitiv de către Guvern la sfârșitul lunii martie.

Organizațiile își exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul că în ultimii ani puterea executivă și legislativă ar fi întreprins mai mulți pași insistenți în vederea diminuării garanțiilor sociale ale judecătorilor și procurorilor, și a independenței instituționale și funcționale a actorilor care înfăptuiesc actul de justiție.

Cele două asociații anunță că vor înainta un demers către Curtea Supremă de Justiție și către Procurorul General, ca subiecți de sesizare a Curții Constituționale, pentru efectuarea unui control de constituționalitate a prevederilor Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, în partea ce ține de abrogarea Legii privind salarizarea judecătorilor și procurorilor și stabilirea unei noi modalități de calcul a salariilor judecătorilor și procurorilor.

„Remarcăm, că statutul constituțional al judecătorilor și procurorilor nu constituie privilegiul lor personal, ci un bun al întregii societăți, acesta fiind chemat să asigure protecția eficientă a drepturilor fiecărui membru al societății. Remunerația judecătorilor și procurorilor, în care intră orice mijloc de asigurare materială sau socială, constituie una din componentele de bază ale independenței lor, reprezentând o contrapondere față de restricțiile, interdicțiile şi responsabilitățile impuse acestora în virtutea funcțiilor. Prin menținerea acestui echilibru poate fi crescut gradul de încredere al societății în competența, independența şi imparțialitatea judecătorilor și procurorilor.

Astfel, incompatibilitățile și interdicțiile stabilite pentru judecători și procurori prin Legea fundamentală și dezvoltate prin legile speciale, precum şi responsabilitățile şi riscurile aferente profesiilor menționate, impun stabilirea unui cuantum al remunerației judecătorilor și procurorilor corespunzător statutului lor.

Prin Legea privind salarizarea judecătorilor și procurorilor (cu modificările ulterioare, până la abrogare) a fost stabilit un mecanism clar și previzibil de determinare a cuantumului remunerației judecătorilor și procurorilor. În acest mod, a fost fortificată independența instituțională a exponenților puterii judecătorești, iar executivul și legislativul au pierdut o pârghie vicioasă de a influența aceștia în mod necorespunzător. Eliminarea mecanismului de cuantificare obiectivă a salariilor judecătorilor și procurorilor și reatribuirea acestei prerogative în competența executivului și legislativului, au diminuat semnificativ garanțiile sociale existente și au readus asigurarea materială a actorilor care înfăptuiesc actul de justiție în câmpul discreționar al politicului”, se arată într-un comunicat emis de cele două asociații.

Acestea menționează că și Proiectul de lege înaintat de Ministerul sănătății, muncii și protecției sociale, cu privire la integrarea treptată a pensiilor judecătorilor în regimul general al pensiilor, ar fi de fapt, „o tentativă camuflată de subminare a independenței puterii judecătorești”. 

„Respectivul proiect manipulează în mod impertinent opinia publică, reiterând, de fapt, standardele internaționale și acționând în contradictoriu cu aceste standarde. Garanțiile juridice și sociale oferite judecătorului (procurorului) vizează protejarea mandatului său de influențele exterioare, iar standardele privind independența puterii judecătorești trebuie respectate fără excepții. În Republica Moldova, asistăm de fiecare dată la tentative de a supune puterea judecătorească (justiția) față de politic (legislativ și executiv) prin modificarea garanțiilor juridice și sociale (salarii, pensii), ori de câte ori se schimbă coraportul între forțele politice și partidele politice încearcă să obțină popularitate prin diverse inițiative populiste ce vizează remunerarea judecătorilor (procurorilor).

Nu punem la îndoială faptul că reprezentanții puterii judecătorești au o parte din vină pentru diminuarea încrederii în justiție din partea societății, însă reducerea salariilor, garanțiilor sociale și modificarea vârstei de pensionare, nu reprezintă o soluție a problemei, ci o agravare a ei. Soluția este identificarea judecătorilor/procurorilor lipsiți de integritate și atragerea lor la răspundere conform legii, însă judecătorii/procurorii integri trebuie să fie motivați să rămână în sistem prin asigurarea lor materială și socială, dat fiind răspunderea enormă pe care o poartă și restricțiile mari pe care trebuie să le respecte pe parcursul întregii activități.

În acest sens, condamnăm orice inițiative populiste și neconstituționale de diminuare a garanțiilor sociale judecătorilor și procurorilor, indiferent de la ce forțe politice sau grupuri de interese vin acestea, și vom interveni de fiecare dată când vor avea loc atentate la independența justiției, prin sesizarea opiniei publice și autorităților competente, precum și organismelor internaționale și partenerilor de dezvoltare a Republicii Moldova”, mai notează Asociația Judecătorilor „Vocea Justiției” și Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate.

Precizăm că anterior și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a calificat drept atentat la independența justiției proiectul de lege care prevede retragerea unor garanții sociale ale judecătorilor și și-a exprimat dezacordul total cu acțiunile întreprinse de Guvern, după ce Executivul a avizat pozitiv proiectul de lege respectiv. Într-un comunicat de presă CSM accentua că independența financiară a judecătorilor, care include veniturile, indemnizațiile, pensiile și salariile obținute prin efectul adoptării Legii nr.544 cu privire la statutul judecătorului, este unul din pilonii esențiali ai independenței justiției.

Proiectul de lege avizat pozitiv de Guvern la 25 martie presupune ajustarea relativă a condiţiilor de pensionare ale judecătorilor cu condiţiile aplicate în cadrul sistemului public de pensii, menţinând caracterul special al pensiilor judecătorilor. Astfel, se propune majorarea vârstei de pensionare a judecătorilor, începând cu vârsta de 50 de ani și șase luni până la atingerea vârstei standard de pensionare de 63 de ani. Totodată, proiectul propune abrogarea prevederilor care stabilesc dreptul judecătorului demisionat sau pensionat la plata unei indemnizații unice de concediere egale cu 50% din produsul înmulţirii salariului său mediu lunar la numărul de ani complet lucraţi în funcţia de judecător.