Doctorul în istorie, Andrei Cușco a trecut în revistă cele mai rezistente mituri din perioada Războiului Mondial, care spune el, sunt de mai multe niveluri, legata de anumite evenimente care se abordează mai ușor, stereotipuriri care se pereptueaza despre cel de-Al Doilea Război Mondial, dar și omisiunile, tăcerile conflagrației dintre 1939-1945 , acestea fiind cele mai delicate subiecte.

Ecaterina locoman, doctor în științe politice, lector superior în relații internaționale la Univerity of Pensylvania a explicat în ce măsură miturile despre cel de-Al Doilea Război Mondial au influențat consolidarea statelor din spațiul post-sovietic. Invitata a menționată că țările care au reușit să ajungă la un consens au reușit să își construiască identitatea națională.

„Istoria celui de-Al Doilea Război a fost și continuă să fie folosită ca suport simbolic pentru construirea identității naționale. Am observat o deosebire, o divizare a țărilor. Deci dacă cele din Europa Centrală și de Vest, cum e Polonia, Cehia, Ungaria, aceleași țări baltice s-a creat și promovat un discurs nemonic despre cel de-al Doilea Război Mondial în care stalinismul și comunismul și ocupația sovietică au fost criminalizate, nu doar ideologia fascistă sau regimul nazist, dar și cel comunist a fost criticat. Elitele politice din aceste țări au reușit să ajungă la un consens, ca ambele sunt periculoase. Această coeziune la nivel de societate a făcut mai ușor ca aceste țări să aleagă orientarea politicii externe”, a explicat Locoman.

Pe de alta parte, spune această, în țări precum Republica Moldova situația este diferită, întrucît până astăzi avem societăți divizate.

„O parte dintre cei care cred că viitorul țării este legat de UE și putem să atingem un nivel de prosperitate, numai după ce intrăm în UE și suntem protejați de NATO, și atunci acea parte a societății crede în acea istorie nemonică, care este promovat și în vest. Pe de altă parte, cealaltă parte a societății vede viitorul Moldovei legat de Rusia”, a mai adăugat invitata.

Jurnalista Diana Răileanu a făcut referire la un citat emis de cercetători care spune că „istoria celui de-Al Doilea Război Mondial a devenit un teren de confruntări ideologice”.

„Noi vorbim despre o asimetrie profundă a memoriei a războilui în estul Europei și în Vestul Europei. În Vest, până în anii 90 și după aceea, memoria războiului s-a centrat pe natura nazismului și holocaust. În Europa de Est nu putea fi acceptat imediat și nu a fost acceptată până acuma pentru că o mare parte a elitei din aceste țări, fie post comuniste, fie post sovietice, narațiune este că o ocupație, cea nazistă a fost înlocuită de cea sovietică și atunci în această regiune a continentului s-a pus pe victimizarea națională. Totuși, dacă în anii 90 Pactul Ribbentrop-Molotov a rămas o temă a discursului istorică, acum a ajuns o temă a discursului politc și acestei concurențe acerbe între viziuni ireconciliabile ale memoriei”, a explicat Cușcă.

O parte a dezbaterii s-a centrat pe interesul manifestat de tineri față de evenimentele istorice, marcate până astăzi, dar și care ar fi acel stimul pentru a-i motiva să parcurgă cu atenție sursele istorice.

„Având în vedere dezvoltările tehnologice au mai multe cai de a-și petrece timpu, e trist să aflăm că unii cred că sunt lucruri mai importante de studiat decât istoria. Cred că ar trebui să fie un efort la nivel de stat ca tinerii să fie mai mult coiteresați să studieze adevărul istoric”, spune Locoman.

„Cred că una dintre căi ar fi cumva să legăm temele de experințe familiale, la care au acces personal acești tineri, problema e că acest război devine un text, o poveste. În cazul RM o mare problemă este că în multe familii există experiența dublă a războiului. O mare parte a buneilor acestor tineri au luptat pentru ambele părți. Prin accentuarea acestor cazuri pe care ei le pot înțelege decât discursul sofisticat despre ce a însemnat războiul la nivel geopolitic”, opinează Cușco.

„Și generatia mea și a părinților mei care nu au cunoscut războiul, cunoaștem din filmele sovietice și manual de istorie, fie în perioada sovietica fie post-sovietica. Profesorul bun încearcă să duca copiilor în oră sursa istorică, document cât se poate de variat, provocator pentru mintea copilului de a înțelege lucrul. Locul de ședere schimbă punctul de vedere!” a spus Eugenia Negru, profesoară de istorie din cadrul liceului Prometeu.

În cadrul dezbaterii, invitații au răspuns la întrebarea: Dacă a reușit Republica Moldova să-și cultive o gândire analitică față de victoria din 1945?

„Nu, pentru că elitele nu și-au dorit vreodata să abordeze războiul într-o astfel de manieră. Nu există un model universal de a depăși aceasta problemă, cel mai viabil model ar fi cel german, care înseamnă asumarea trecutului cu tot ce înseamnă acesta, inclusiv atunci când este neplăcut pentru propria națiune, dar înseamnă și o adevarată conciliere nemonică. În Repulica Moldova nu există așa ceva pentru că există 2 viziuni profund antagoniste a ceea ce este RM. Aceste 2 viziuni nu reușesc să ajungă la o istorie a războiului acceptabilă pentru ambele părti”, a opinat Cușca.

„Cred că o tendință permanentă, atât la nivel individual cât și la nivel de societate, să îmbunătățim competența noastră mediatică. Indivual să tindem să ne informam din surse verificate, dar colectiv este nevoie de o politică de stat care să promoveze o educație a tinerilor în care cărțile de istorie, cultură politică, educație civică, care prezintă mai multe părți ale unei probleme și să îi ajute să nu accepte versiunile hegemoniste asupra evenimentelor istorice”, spune Locoman.

„Remediul întotdeauna trebuie să îl căutam în trecut pentru probeleme de astăzi. Pe noi ne interesează, pe mine ca jurnalist, unde sunt îngropate scheletele, dacă generațile noi știu să le scoată din dulap. De ce? Pentru că cei care astăzi fac istorie să fie siguri că ei nu sunt la adăpostul puterii pentru că scheletele pe care ei le pun astăzi, mai devreme sau mai târziu o sa fie scoase la lumină și asta e sensul adevăratei asumari”, a declarat jurnalistul Vasile Botnaru.

Urmăriți dezbaterile integral:

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News